Idei de afaceri: Cultivarea schindufului, planta medicinală ce primește de la APIA o subvenție de aproape 600 euro/ha

Schinduful – o plantă medicinală uitată de mulți, este tot mai căutată pe piața produselor naturiste. Ușor de cultivat, schinduful este apreciat mai ales ca tratament adjuvant în afecțiuni grave, după cum au dovedit studiile din ultimii ani, care au transformat planta cunoscută și sub denumirea de fân grecesc, dintr-o cultură furajeră într-una valoroasă dacă este însoțită de ”rețeta” corectă pentru valorificare. 

Schinduful nu este o plantă foarte pretențioasă, putând fi cultivată în aproape toată zonele agricole ale României. Respectând niște principii clare și tu poți avea o cultură frumoasă de schinduf care își poate aduce o subvenție de peste 590 euro pe hectar.

Pregătirea patului germinativ

Plantele de schinduf nu sunt pretenţioase faţă de planta premergătoare, putând fi plantate după orice cultură. Poate intra în sole cultivate cu leguminoase anuale pentru nutreţ. Atenție însă, schinduful nu trebuie cultivat după plante care sunt atacate de fuzarioză, deoarece această boală poate determina compromiterea culturii. Planta de schinduf nu manifestă pretenții deosebite față de temperatură, având nevoie de o temperatură mai mare de 8°C pentru a germina și putând suporta în plină vară și peste 35°C, fără a manifesta probleme deosebite.

După recoltarea plantei premergătoare şi distrugerea resturilor vegetale,se pregătește patul germinativ pentru cultura de schinduf. În acest sens se va executa o arătură la 20-25 cm, care va fi întreţinută prin lucrări cu grapa cu discuri, urmată de o grapă cu colţi. Primăvara va fi pregătit patul germinativ cu combinatorul sau cu o grapă cu discuri în agregat cu grapa cu colţi, în funcţie de starea terenului.

Fertilizarea terenului cu fosfor, potasiu sau îngrășăminte naturale

Schinduful nu este pretenţios faţă de fertilizare. Fiind o leguminoasă pentru boabe, are capacitatea de a fixa azotul atmosferic cu ajutorul bacteriilor fixatoare de azot, prezente în nodozităţile de pe rădăcină. Planta este recunoscătoare la administrarea fosforului sub forma de fosfaţi naturali, încorporaţi toamna sub arătură.

Dacă în ultimii ani solul a fost fertilizat cu îngrășăminte organice, nu este obligatorie aplicarea de fertilizanți suplimentari. Cu toate acestea, primăvara la pregătirea patului germinativ se recomandă aplicare a 25-35 kg/ha îngrășăminte naturale care să nu modifice pH-ul solului.

20-25 kg/ha cantitatea de sămânță necesară

Sămânţa utilizată pentru înfiinţarea culturii trebuie să fie sănătoasă, să provină din loturi semincere cultivate în sistem ecologic, să fie certificată şi să fie din cultura precedentă. Puritatea fizică a seminţelor trebuie să fie de minimum 85%, iar germinaţia de minimum 75%. Semănatul se execută primăvara în prima urgenţă, cât pământul este încă reavăn. Schinduful se seamănă la o distanţă între rânduri de 50 cm, permiţând astfel să se realizeze prăşitul ori de câte ori este nevoie. În general cantitatea de sămânță utilizată variază între 20-25 kg/ha, iar adâncimea de semănat trebuie să fie de 1-1,5 cm. O cultură reușită trebuie să aibă la răsărire o densitate de 200-300 pl/m². în România singurul soi de schinduf înscris în ”Catalogul oficial al plantelor de cultură din România” este Robusta.

PlantPictures52911002

Lucrări de îngrijire a culturii de schinduf

Combaterea buruienilor este obligatorie pentru că specia este sensibilă la îmburuienare. Lucrările de îngrijire constau în 3-4 prașile mecanice sau manuale, dintre care prima ”oarbă”, pentru distrugerea crustei, precum și 1-2 pliviri selective când se poate face și o rărire, astfel că distanța între plante pe rând să ajungă la 8-10 cm.

În culturile de schinduf nu sunt semnalate alte boli, în afara fuzariozei, sau alți dăunători care să scadă producţia în mod semnificativ. Pentru fuzarioză sunt recomandate măsurile preventive, respectiv respectarea rotaţiei şi utilizarea unui material semincer sănătos.

700-1.300 kg producția recoltată de pe un hectar

Recoltarea poate începe înainte de maturitatea deplină, când păstăile s-au îngălbenit deoarece întârzierea poate duce la scuturarea seminţelor. Se poate cosi manual sau cu cositoarea pentru fân, plantele fiind lăsate să se usuce în brazde, după care se treieră cu combina prevăzută cu ridicător de brazde. Se poate recolta şi direct cu combina universală, la care se operează reglaje speciale pentru a nu fi fisurate sau sparte seminţele. Pentru a evita scuturarea semințelor este recomandat ca recoltarea să se realizeze dimineața, pe rouă. Imediat după recoltare semințele se sortează și se lasă la soare pentru a ajunge la umiditatea admisă de 12%. Producţiile de seminţe obţinute pot fi de 700-1.300 kg/ha, în funcţie de condiţiile tehnologice şi de cele climatice.

 

Ce bani poți încasa anual la de la APIA pentru cultura plantelor medicinale?

Plantele medicinale pentru care se poate încasa subvenție de la Agenția de Plăți și Intervenții pentru Agricultură sunt multiple, de la fenicul, mentă, levănțică, anason, mușețel, busuioc, gălbenele, coriandru, armurariu și până la plante mai puțin cultivate pe teritoriul României așa cum este schinduful, anghinarele, șofranul sau tarhonul.

SAPS 79,7392 euro/ha + ANT 1 19,1942 euro/ha + M10_P4 130 euro/ha = 228, 9334 euro/hectar
SAPS 79,7392 euro/ha + ANT 1 19,1942 euro/ha + M10_P4 130 euro/ha+M11_S1_P5 365 euro/ha=593,9334 euro/hectar dacă faceți reconversie la cultura bio (acest ajutor se acordă doar pentru 5 ani cât durează angajamentul)
SAPS 79,7392 euro/ha + ANT 1 19,1942 euro/ha + M10_P4 130 euro/ha+ M11_S2_P5 350 euro/ha =578, 9334 euro/ha (dacă produceți deja bio)
Pentru anul 2016, cererile unice de plată se depun la sediile APIA de care aparțineți până la data 31 mai fără penalizări. După această dată se pot depune cereri unice de plată cu o reducere de 1% pentru fiecare zi lucrătoare. Solicitările depuse după data de 27 iunie 2016 nu mai sunt admise, iar fermierului nu i se acordă niciun fel de plată sau de sprijin.
Pot încasa subvenții fermierii care fac dovada că lucrează o suprafață totală de cel puțin un hectar – cu parcele de minim 30 de ari.

seminte de schinduf

Întrebuințările schindufului

Este folosită ca şi condiment, ca plantă comestibilă, medicinală şi furajeră. Frunzele de schinduf se folosesc proaspete, dar și uscate și măcinate, păstrate în plicuri, gustul lor fiind iute și amărui, cu o aromă subtilă de iarbă și floare de fân.

Seminţele de schinduf conţin fosfor, fier, calciu, mangan, lecitină, trigonelin, colină (bază organică ce face parte din complexul vitaminei B), cumarine şi mucilagii.

De-a lungul timpului, seminţele de schinduf au fost folosite în scopuri medicinale, ele fiind foarte apreciate de către egipteni, greci şi romani pentru proprietăţile lor medicinale şi culinare. Schinduful este folosit mai ales ca adjuvant digestiv. De asemenea, schinduful este folosit ca galactogog (agent care stimulează producerea laptelui) de către mamele care alăptează şi nu au suficient lapte matern. Seminţele sunt foarte hrănitoare şi sunt administrate convalescenților precum şi în tratamentele pentru a lua în greutate, mai ales în cazul persoanelor anorexice. În cazul femeilor însărcinate semințele pot fi consumate numai sub îndrumarea medicului. Cercetări în domeniu au dovedit că aceste seminţe pot inhiba apariţia cancerului la ficat, reduce nivelul colesterolului din sânge şi pot avea efecte antidiabetice.

Sursă selectivă: informatics.aua.gr; crestinortodox.ro
Sursă foto: doctoroz.com

Be the first to comment

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*


ARIOSO