Sfinții Apostoli Petru şi Pavel. Tradiții și obiceiuri ce se păstrează și astăzi

Pe 29 iunie sunt sărbătoriţi Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel iar această mare sărbătoare marchează miezul verii agrare și perioada secerișului. În tradiția populară Sanpetru apare fie ca personaj pământean, fie ca divinitate celestă. În vremurile imemoriale, când oamenii erau foarte credincioși, Sânpetru umbla pe Pământ, singur sau însoțit de Dumnezeu.

În povestirile și snoavele populare Sânpetru este un om obișnuit: se îmbracă în straie țărănești; se ocupă cu agricultura, creșterea animalelor și, mai ales, cu pescuitul. Fiind credincios, foarte harnic și bun sfetnic, Sânpetru este luat de Dumnezeu în cer unde îi încredințează porțile și cheile Raiului. Acolo, fiind mai mare peste cămările cerești, împarte hrana animalelor sălbatice, în special lupilor, fierbe grindina pentru a o mărunți prin topire și a deveni mai puțin periculoasă etc.

Sânpetru este cel mai cunoscut „sfânt” al Calendarului popular. Importanța sărbătorii este subliniată de postul care o precede, Postul lui Sânpetru, care, spre deosebire de Postul Paștelui, Postul Crăciunului și Postul Sântămariei, are număr variabil de zile. Local, sărbătoarea era anunțată de anumite repere cosmice și terestre: apariția licuricilor, amuțitul cucului, răsăritul constelației Găinușei și altele.

În această zi se ține cunoscutul târg de fete

Târgul Găinii este o sărbătoare preistorică „ținută pe Muntele Găina din Munții Apuseni și dedicată zeiței neolitice Gaea, protectoare a femeilor măritate, sinonimă cu Târgul de Fete. Dacă pe vremuri fetele veneau la târg pentru a fi pețite de feciori și se cununau chiar pe Muntele Găina, în zilele noastre târgul este prilej pentru moți și turiști de pe alte meleaguri de a petrece, a participa la concursuri de dansuri și gastronomie, concerte și spectacole populare și de a admira creațiile meșterilor populari.

Astăzi nu se culeg merii

Potrivit tradiției, până în această zi nu se culeg merii și dacă acest obicei este respectat, ogoarele vor fi ocrotite de grindină. Se spune că dacă în ziua sfinților Petru și Pavel tună și fulgeră, nucile și alunele vor fi viermănoase în acest an. De asemenea, ziua mai este cunoscută și ca „Sărbătoarea lupilor”, iar Sânpetru împarte mâncare animalelor sălbatice.

Sfântul Petru este patronul agriculturii şi răspunde de starea recoltelor, patronează căldura şi ploaia şi pedepseşte cu tunete şi grindină pe cei ce-l nesocotesc. Se zice că, atunci când Sfântul Petru plesneşte din bici, sar din acesta scântei, care, odată căzute pe pământ, se transformă în licurici. O altă legendă populară spune că, atunci când oamenii se îndepărtează de credinţă, SânPetru cheamă balaurii şi începe sa pornească grindina asupra acestora, mărunţind-o, ca să nu-i pună pe oameni în mare pericol.

Sărbătoarea sfinților Petru și Pavel se ţine timp de trei zile pentru ca agricultorii sa fie protejați împotriva potoapelor și pentru ca grânele lor să fie bogate.

Cine au fost Sfânții Petru și Pavel, Apostolii lui Iisus Hristos

Sfântul Apostol Petru, iudeu de neam, avea numele de Simon pe care Mântuitorul Iisus Hristos l-a schimbat cu numele de „Chifa”, care înseamnă piatră și pe a cărui mărturisire adevărată a fost zidită Biserica lui Hristos (cephas în aramaică — piatră sau rocă). Sfântul Petru locuia în Capernaum și era de meserie pescar, fiu al pescarului Iona și frate al Sfântului Apostol Andrei.

L-a cunoscut pe Iisus prin fratele său Andrei, cel dintâi chemat la apostolat. Petru a mărturisit public, în Cezareea Philippi, că Iisus este Mesia.

Sfântul Apostol Petru, cu voia lui Dumnezeu, a fost lăsat să se lepede de trei ori de Hristos, în vremea Sfintelor Sale Patimi. Trei sunt motivele pe care părintele Ilie Cleopa le arată ca fiind întemeiate pentru această cădere a Sfântului Petru: pentru a se smeri mai mult, pentru a plânge mai cu amar în toată viața sa, așa cum arată Sfântul Evanghelist Matei: „Și Petru și-a adus aminte de cuvântul lui Iisus, care zisese: Mai înainte de a cânta cocoșul, de trei ori te vei lepăda de Mine. Și ieșind afară, a plâns cu amar”. Cea de-a treia pricină este că durerea și dragostea pentru Hristos au mărit mila Sfântului Petru pentru cei păcătoși.

După Pogorârea Duhului Sfânt, Sfântul Petru, cu nespusă râvnă și cu putere de sus, lepădând frica și aruncând vălul îndoielii, a fost cel dintâi care a vestit poporului evreu pe Iisus Hristos, Cel răstignit și Înviat (Faptele Sfinților Apostolilor, cap. 2). Sfântul Petru a suferit moartea martirică la Roma.

Sfântul Apostol Pavel se numea înainte Saul, fiind evreu din seminția lui Veniamin, zelos apărător al Legii Vechi și aprig prigonitor al Bisericii lui Hristos. După convertirea de pe drumul Damascului, Sfântul Apostol Pavel a propovăduit cuvântul Mântuitorului Iisus Hristos în timpul celor trei călătorii misionare ale sale atât printre cei de un neam cu el, dar mai ales printre cei de alt neam: în Grecia, Atena, Corint, Asia, Macedonia până la Roma.

De aceea, Sfântul Pavel a fost numit ”Apostol al Neamurilor”. A fost martirizat la Roma prin decapitare, în aceiași zi cu Sfântul Apostol Petru, în 29 iunie 67.

Surse: www.crestinortodox.rowww.agerpres.ro

Foto: ziarulunirea.ro

Be the first to comment

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*