Salcâmul, neeligibil pentru plățile APIA! Gheorghe Albu, fermier: ”Îi voi trimite o sesizare premierului Dacian Cioloș cu acest necaz al nostru”

Fermierul Gheorghe Albu a plantat perdele forestiere din salcâm

Gheorghe Albu este cunoscut pentru campaniile sale de plantare de perdele forestiere, prin care a ajuns să-și crească simțitor eficiența fermei de la Viișoara, comuna Cobadin. Până în prezent, în cadrul plantărilor întinse pe 3-4 ani, în care a mobilizat sute de localnici, a reușit să planteze 1,2 milioane de salcâmi, care protejează cele 6.000 ha pe care le cultivă.

După ce doi ani la rând nu a întâmpinat probleme în ceea ce privește încasarea subvențiilor, anul acesta fermierul constănțean s-a trezit cu o surpriză de proporții. În Anexa 7 a Ordinului 619/2016, salcâmul a fost eliminat din lista speciilor eligibile la plată pe Zona de Interes Ecologic. După ce a făcut mai multe sesizări prin care a cerut să i se explice care au fost motivele care au dus la excluderea acestei specii de la plată, fermierul Albu a primit un răspuns cel puțin surprinzător: salcâmul a fost scos de pe listă pentru că nu este o specie indigenă și este invaziv. Asta în ciuda faptului că specia Paulownia se regăsește pe lista culturilor eligibile la plată, o specie cel puțin controversată care a apărut pe pământ românesc în urmă cu numai câțiva ani.

Actele legislative se contrazic între ele

În timp ce Romsilva încurajează înființarea de perdele forestiere folosind specia salcâm, Ordinul 619/2016 nu consideră această specie indigenă și prin urmare nu este eligibilă la plată. În fața acestei situații fermierul constănțean se simte neputincios, mai ales că mare parte din perdelele forestiere sunt înființate pe terenurile pe care le-a arendat de la localnici.

La un moment dat îți vine să și plângi, îți vine să și râzi. Sunt acte normative care încurajează înființarea perdelelor forestiere cu specia salcâm. Au fost în ferma pe care eu o reprezint actualul ministru, senatori, deputați, chiar și primul ministru Dacian Cioloș care au văzut aceste perdele forestiere și ne-au încurajat să le înființăm în continuare, numai că și-au bătut joc de noi. Prin Ordinul 619/2016 au scos de la plata subvențiilor atât pe suprafață, cât și pe Zonă de Interes Ecologic perdelele forestiere din specia salcâm, pe motiv că această specie este indigenă. Paulownia, plopul sau salcia care sunt eligibile la plată sunt indigene? Salcâmul este în România de mai bine de 200 de ani, în timp ce Paulownia a fost adus în țara noastră acum câțiva ani”, a declarat pentru Agrointeligența fermierul Gheorghe Albu.

Îi va trimite premierului Dacian Cioloș o sesizare

În total, suprafața ocupată de perdele forestiere plantate de Gheorghe Albu ocupă 230 de hectare, care anul acesta au fost ”șterse” de la plățile APIA. Pentru că se simte nedreptățit de prevederile Ordinului 619/2016, fermierul constănțean este decis să meargă până în pânzele albe pentru a-și face dreptate. În acest sens, după ce l-a informat pe ministrul agriculturii Achim Irimescu despre această problemă chiar în cadrul Conferinței Naționale organizată în luna mai de către Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) este hotărât să trimită o sesizare și primului ministru Dacian Cioloș pentru a-i aduce la cunoștință problemele celor care sunt descurajați să înființeze perdele forestiere cu specia salcâm.

Sper ca ministerul, premierul să remedieze această problemă. Intenționez să trimit premierului o sesizare cu acest necaz al nostru în perioada imediat următoare. Fără aceste subvenții nu se mai înființează pe mai departe perdele forestiere din salcâm. Ba, mai mult, există tendința de a le defrișa. După 8-10 ani, așteptând plăntuța mică de salcâm să crească fermierul nu este încurajat să o păstreze, subvenție nu primește, arendașul este obligat să le plătească proprietarilor de teren arenda convenită. Nu poți să-i spui proprietarului de teren, după ce și-a dat acordul să înființezi perdea forestieră că ministerul nu mai dă subvenție și ca atare nici eu nu îți mai dau nimic. Anul trecut, acum doi ani am primit subvenția pentru perdelele forestiere, anul acesta am rămas fără acești bani”, spune cu amărăciune fermierul constănțean.

Avantajele perdelelor forestiere de salcâm

La înființarea perdelelor forestiere fermierul Albu a ales salcâmul datorită vitezei mari de creștere, care permite recoltarea în doar câțiva ani a masei lemnoase, dar și pentru puterea calorică ce-l recomandă ca și combusibil și nu în ultimul rând, datorită rolului său melifer. Cu toate acestea avantajele acestor perdele forestiere în ceea ce privește producția agricolă sunt multiple.

Nu mă refer numai la sporul de producție ce există între o cultură protejată de perdele forestiere și una neprotejată. Aceste perdele forestiere nu numai că ajută la obținerea unor producții ridicate la hectar pe acele suprafețe, dar au un rol de mediu, au un rol melifer mai ales specia salcâm. Cum poți să sancționezi pe cineva care vrea să pună perdele forestiere, pe o mentalitate că nu sunt indigene. Aceste perdele forestiere au numeroase avantaje, pe lângă cel melifer, de evitare a viscolirii zăpezii se crează un habitat natural în interiorul acelor perdele forestiere”, a explicat fermierul care deține 230 de hectare de perdele forestiere cu specia salcâm.

Gheorghe Albu la perdelele sale forestiere din salcam

”Am presimțirea că ministrul agriculturii, împreună cu premierul vor rezolva această problemă. Fac un apel, îi rog prin intermediul dumneavoastră, să se aplece asupra acestor probleme pentru că nu numai că din momentul în care s-a semnat Ordinul 619/2016 nu se mai înființează perdele forestiere, dar și cele care există vor fi defrișate și ar fi păcat”, a declarat pentru Agrointeligența Gheorghe Albu, fermierul care lucrează pământul în zona Podișului Cobadin, județul Constanța.

4 Comentarii la Salcâmul, neeligibil pentru plățile APIA! Gheorghe Albu, fermier: ”Îi voi trimite o sesizare premierului Dacian Cioloș cu acest necaz al nostru”

  1. Rosiile fasolea, cartoful, tutunul, plopul canadian, bradul douglas, paulownia, goj, et. etc. nu sunt de asemenea plante indigene, dar indigene este in schimb mintea acelui funcționar cu studii la seral-fara frecventa care a putut propune un astfel de ordin. Sper ca in ultimul ceas sa le fi venit mintea la cap.

  2. Rosiile, cartoful, tutunul, bumbacul, fasolea, plopul canadian, bradul Douglas, goji, paulownia, etc. etc. de asemenea nu sunt specii indigene. Indigena este in schimb mintea creata a acelui funcționar din Misterul Agriculturii cu studii probabil la seral-fara frecventa care a putut elabora un asemenea ordin. Sper ca in ceasul din urma sa le fi venit mintea la cap.

  3. ESTE o mare greseală a MADR faptul că nu se încurajează înfiinţarea perdelelor forestiere şi plantaţiilor de salcâm.Şi eu aş înfiinţa plantaţie pe proprietatea mea dacă aş fi stimulat de organismele statului,căci circa 15 ani fermierul nu obţine nici un venit de pe aceste terenuri.Nu ştiu dacă s-a completat şi modificat Ordinul 619/2016,în acest sens,până acum,sau dacă există vreun alt act normativ în vigoare care să stimuleze înfiinţarea de perdele forestiere sau plantaţii de salcâm, o specie rezistentă la secetă,de esenţă tare,aclimatizată de secole.Dumitru Florică loc.Limpeziş jud.Buzău

  4. ESTE o mare greseală a MADR faptul că nu se încurajează înfiinţarea perdelelor forestiere şi plantaţiilor de salcâm.Şi eu aş înfiinţa plantaţie pe proprietatea mea dacă aş fi stimulat de organismele statului,căci circa 15 ani fermierul nu obţine nici un venit de pe aceste terenuri.Nu ştiu dacă s-a completat şi modificat Ordinul 619/2016,în acest sens,până acum,sau dacă există vreun alt act normativ în vigoare care să stimulate înfiinţarea de perdele forestiere sau plantaţii de salcâm, o specie rezistentă la secetă,de esenţă tare,aclimatizată de secole.Dumitru Florică loc.Limpeziş jud.Buzău

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*