Ştiri agricoleViaţa la ţară

Amenajamentul pastoral – obligatoriu din 2018, asigurat cu bani de la bugetul de stat

Schimbări pentru fermieri! Anul 2018 va aduce modificări pentru producătorii agricoli care încheie contracte de închiriere a pajiștilor permanente. Potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern aflat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Agriculturii, începând cu anul 2018 consiliile locale au obligaţia de a include amenajamentul pastoral în cadrul documentaţiei de concesiune sau închiriere a pajiştilor permanente. Un alt detaliu important este că fondurile necesare pentru întocmirea amenajamentelor pastorale ale suprafeţelor de pajişti permanente se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale!

Pajiştile permanente din ţara noastră au o răspândire de aproximativ 4,9 milioane hectare, România ocupând, în Europa, locul al V-lea după Franţa, Marea Britania, Spania şi Germania. Pajiştile din ţara noastră, care reprezintă 33% din suprafaţa agricolă, constituie o parte din avuţia naţională, de importanţă majoră prin dimensiunea resurselor de furaje şi calitatea acestora, precum şi prin celelalte funcţii cu efect benefic asupra protecţiei şi frumuseţii mediului înconjurător. În ultimii ani însă acestea au fost închiriate unor persoane care nu au respectat nici măcar condițiile minime de întreținere ale acestora ci doar au fost exploatate în vederea obținerii subvenției consistente pe care fermierii o pot primi pe aceste suprafețe.

Lucrurile par să se schimbe începând cu anul 2018 când amenajamentul pastoral devine obligatoriu. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin direcţiile pentru agricultură judeţene, asigură şi urmăreşte întocmirea proiectelor de amenajamente pastorale privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările şi completările ulterioare.

Atenție! Fermierii nu au nicio obligație privind amejamentele întrucât elaborarea planului de fertilizare şi a măsurilor agropedoameliorative, necesare întocmirii proiectelor de amenajamente pastorale se realizează de către oficiile de studii pedologice şi agrochimice (OSPA) şi Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului – ICPA Bucureşti. ”Metodologia întocmirii, precum si avizarea, receptia, decontarea şi modul de finanţare a studiilor pedologice şi agrochimice care stau la baza întocmirii planului de fertilizare şi a măsurilor agropedoameliorative, necesare întocmirii proiectelor de amenajamente pastorale elaborate de oficiile de studii pedologice şi agrochimice (OSPA), în baza contractului încheiat cu direcţiile pentru agricultură judeţene, se fac potrivit dispoziţiilor Ordinului nr. 278/2011 privind aprobarea Programului naţional privind realizarea Sistemului naţional de monitorizare sol-teren pentru agricultură, a Normelor de conţinut pentru studiile pedologice şi agrochimice elaborate în vederea realizării şi reactualizării periodice a Sistemului judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură şi a realizării Sistemului naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8×8 km şi bazele de date aferente, a Metodologiei privind realizarea şi reactualizarea Sistemului judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură şi a Sistemului naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8×8 km şi a bazelor de date aferente, a Normelor de conţinut privind realizarea Sistemului naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8×8 km şi a Bazei de date aferente reţelei de profile 8×8 km, precum şi realizarea bazei de date la nivel naţional aferente Sistemului judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură şi a Modului de finanţare a Sistemului judeţean de monitorizare sol-teren pentru agricultură, a Sistemului naţional de monitoring al calităţii solului în reţeaua de profile 8×8 km, precum şi a bazelor de date aferente. (3) Întocmirea planului de fertilizare şi a măsurilor agropedoameliorative de catre Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului – ICPA Bucureşti, necesare întocmirii proiectelor de amenajamente pastorale, prevăzute la art.1 alin.(1), se realizaează pe bază de contract încheiat cu direcţiile pentru agricultură judeţene”, se mai arată în proiectul de lege.

Atenție! Persoanele juridice constituite din membrii ai colectivităţii locale proprietari de animale înscrise în RNE, respectiv societăţi comerciale, cooperaţii, grupuri de producători şi alte asemenea, au drept de preferinţă la concesiunea/închirierea pajiştilor permanente aflate în proprietatea UAT!

Gestionarea pajiştilor permanente se face cu respectarea normelor privind ecocondiţionalitatea, respectiv GAEC 7 – Păstrarea elementelor de peisaj, incluzând arborii izolaţi şi terasele existente pe terenul agricol, luând măsuri adecvate pentru a preveni instalarea vegetaţiei nedorite şi asigurarea unui nivel minim de întreţinere.

Pentru a furniza în mod curent autorităţii competente, sau altor instituţii cu responsabilităţi în domeniu, date cu privire la menţinerea suprafaţei de pajişti înregistrată în Registrul agricol la data de 1 ianuarie 2007, la proiectul de amenajament se ataşează hărţi, cu suprafaţa de pajişti aflată pe teritoriul UAT, care vor cuprinde mărimea şi configuraţia parcelelor de pajişti peste 0,3 hectare, indiferent de forma de proprietate, însoţită de un tabel nominal în care sunt prevăzuţi utilizatorii de pajişti, persoane fizice sau juridice.

Tabelul prevăzut cuprinde: adresa utilizatorului de pajişte, suprafaţa şi poziţia parcelei de pajişte pe hartă,  categoria şi subcategoria de folosinţă, partida cadastrală, dacă există. Suprafaţa de pajişti aflată în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice, sau asociaţii a acestora, se stabileşte pe baza datelor din Registrul Agricol.

Prin această măsură, Ministerul Agriculturii dorește să contribuie la dezvoltarea sectorului zootehnic prin accesul la sursa de hrană ieftină şi de calitate astfel fiind create oportunităţi de dezvoltare a producţiei şi implicit a mediului de afaceri prin creşterea competitivităţii activităţilor agricole!

Cât timp durează sezonul de pășunat

Durata sezonului de păşunat este determinată în primul rând de durata perioadei de vegetaţie care este legată mai mult de perioadele de secetă la câmpie şi deal şi de temperaturi scăzute pentru munte astfel:

– câmpie: 190 – 210 zile la irigat (aprilie – octombrie) sau 100 – 150 zile la neirigat;

– dealuri: 130 – 180 zile (mai – octombrie);

– munte: 90 – 130 zile (iunie – septembrie);

– subalpin: 60 – 100 zile (iunie – august).

Încetarea păşunatului se face cu 3 – 4 săptămâni (20 – 30 zile) înainte de apariţia îngheţurilor permanente la sol sau după străvechea cutumă românească, de Sf. Dumitru (26 octombrie).

Sursă selectivă: www.pajisti-grassland.ro

4 comentarii

  1. Dacă primăria nu vrea să întocmească documentația pentr amenajări pastorale ,noi ,fermieri ce putem face ,rămânem fără subvenții în 2018 ?

    1. Realizarea amenajamentului pastoral revine autorităților locale. Dacă suprafața este proprietatea, atunci trebuie efectuat de către proprietar.

  2. pai sa se respecte perioada de pasunat, daca nu taiatile banii,din cauza aceasta ciobanii strica si culturile de toamna ale fermierilor. subventiile sunt pentru asi asigura hrana animalelor nu ca sa-si cumpere masini si sa pasuneze toata iarna oile cum se intampla la noi . va rugam sa urmariti asta

Scrie un comentariu