POVESTEA DE SUCCES a familiei Romoșan și a CAȘCAVALULUI MATURAT de la VINȚU DE JOS
Gabriela Gimbășanu -
Povestea de succes a familiei Romoșan și a cașcavalului maturat de la Vințu de Jos.
Nu este suficient să produci, ci contează să găsești și o formă atractivă de prezentare. Iar când afacerea are o poveste, atunci vânzările sunt pe măsură și afacerea devine una de succes. Este setul de reguli aplicat de tânăra familie Romoșan care, în ultimii ani, s-a făcut remarcată pe piața produselor tradiționale cu rețeta proprie de cașcaval maturat.
Nicolae Romoșan este un tânăr fermier din localitatea Vințu de Jos, județul Alba pentru care oieritul este o tradiție moștenită în familie. Văzând mișcările de pe piață, dar și faptul că românii sunt din ce în ce mai pretențioși, tânărul s-a gândit să facă un produs deosebit. Se întâmpla acum doi ani, când Nicolae Romoșan a făcut mai multe teste cu sute de kilograme de brânză aruncate, însă, la final, a obținut o rețetă proprie de cașcaval de casă maturat, un produs care astăzi se vinde cu prețuri între 30 și 38 de lei pe kilogram – în funcție de perioada cât stă la maturat și de sortiment.
Deține un efectiv de 500 de Țurcane și 20 de vaci de lapte
Nicolae Romoșan nu este un simplu producător de produse tradiționale. La rădăcina sa, este fermier pentru că activitatea din exploatația familiei de la Vințu de Jos este împărțită în două sectoare: cel de creștere a animalelor și cea de producerea brânzeturilor. Tânărul antreprenor se laudă cu cele mai frumoase 500 de Țurcane pe care le-a văzut județul Alba și 20 de vaci de lapte din rasele Holstein și Bălțată Românească.
”La Vințu de Jos mă ocup de creșterea oilor, o activitate pe care am învățat-o de la tatăl meu, ce s-a transmis din generație în generație. În ceea ce privește rasele pe care le cresc, bineînțeles că nu putea fi altceva decât Țurcana noastră autentică. Avem un efectiv de 500 de ovine și în jur de 20 de vaci din rasele Holstein și Bălțată Românească”, a declarat pentru Agrointeligența- www.agrointel.ro Nicolae Romoșan.
Au vrut să producă brânzeturi deosebite
Valorificarea laptelui sub formă de telemea nu mai este o activitate rentabilă pentru cei care se ocupă de creștere animalelor întrucât prețurile sunt foarte mici. La un calcul simplu tânărul fermier și-a dat seama de acest lucru și a început să caute alte soluții.
”Încă sunt destul de mulți crescători de ovine – cel puțin la mine în zonă, și unde mergeam să vindem marfa ne loveam de aceleași produse: telemea, caș și urdă, produse ce se fac în fiecare stână. Prețul de vânzare pentru aceste produse era destul de scăzut, tocmai pentru că era multă marfă pe piață și nu puteai să zici că tu ai cea mai bună brânză. Este adevărat că fiecare cioban are rețeta lui, dar, în final, gustul și aspectul nu te ajută să te diferențiezi pe piață. Atunci m-am gândit că trebuie să facem ceva și să fim puțin diferiți. Fiind tineri și având și ceva studii de specialitate am ales să facem brânzeturi maturate”, ne-a spus crescătorul de ovine și bovine de lapte.
La testări au aruncat câteva sute de kilograme de brânză
Drumul pe care au pornit soții Romoșan nu a fost unul ușor întrucât străini nu au fost prea darnici în explicații atunci când fermierii au dorit să afle rețete și să fure secrete. Așa se face că până la urmă i-a ajutat tot experiența pe care au acumulat-o atunci când făceau telemea, la care s-au adăugat și sutele de kilograme de brânză stricate până să reușească să cunoască exact proporțiile.
”Am trudit mult până am ajuns la acest produs. În vremurile de demult și în România se produceau astfel de brânzeturi maturate, numai că odată cu trecerea timpului, tradiția a fost uitată. Pentru rețetele pe care le facem ne-am inspirat din țări precum Italia, Franța, țări care sunt renumite pentru cașcavaluri și brânzeturi maturate. Am fost în aceste țări să vedem cum se face brânza la ei, dar este greu să furi meserie de acolo, nimeni nu este dispus să te învețe, să îți arate și să-ți spună secretul cum poți face brânza bună. În primul an ne-a fost foarte greu am testat multe rețete, am citit mult până să ajunge la acest rezultat. Am testat rețete, am făcut experimente. Făcând brânză de foarte mult timp, baza o știam, dar mai sunt alte secrete pe care le dobândești odată cu experiența. Până să ajungem să stăpânim tehnica am aruncat câteva sute de kilograme de brânză”, ne-a mărturisit producătorul de brânzeturi maturate.
De la telemea la brânză maturată
Așa poate fi descris pe scurt drumul parcurs de familia Romoșan în demersul de a aduce pe piață un produs gustos, capabil să concureze cu cele mai rafinate brânzeturi din țările cu tradiție.
”Așa cum ne place nouă să numim fabrica, avem o ”Brânzărie” în care de doi ani producem brânză maturată. În cadrul microfabricii avem tot ce ne cere DSV, un filtru, o baie, vestiar, o cameră de preparare, una de maturare, cu frig și una pentru depozitare. În producție este implicată mai mult mama mea și o mai ajut și eu, când nu am treabă la animale. De la producția de telemea, mama mea a ajuns să stăpânească tehnologiile moderne de obținere a brânzeturilor maturate. Fără să pun la socoteală sutele de kilograme de brânză pe care le-am aruncat la început, până acum am investit câteva zeci de mii de lei. Cea mai importantă investiție a reprezentat-o camera de frig, care trebuie întreținută permanent. Toate investițiile le-am realizat din fonduri proprii”, a adăugat antreprenorul.
Cașcaval crud și maturat – produsele de bază obținute la Vințu de Jos
Sortimentele de brânzeturi obținute în microfabrica de la Vințu de Jos nu sunt foarte variate. Este și normal, fiind vorba despre o afacere de familie. Așa se face că produsele obținute la SC Lactofarm Bio SRL sunt reprezentate de cașcavalul crud și cel lăsat la maturat. Pentru varianta maturată, tânărul antreprenor le propune consumatorilor mai multe variante, așa cum este cel cu boabe de piper, cel cu ardei iute sau cu chimen, dar și cașcaval de oaie maturat în vin roșu de casă.
”Mai nou avem și brânză pusă la maturat în vin de casă, această brânză își trage din vin tot ce e bun. Clienții din România chiar își doresc să încerce lucruri noi, dacă nu au încercat astfel de brânzeturi în afara țării. Foarte mulți din cei care gustă din brânzeturile noastre spună că acestea sunt mult mai bune decât cele din afară, pentru că se simte gustul de lapte proaspăt. Am avut mulți români plecați în străinătate care sunt atrași de gustul din România. Probabil că aerul, clima și iarba pe care o mănâncă văcuța îi dau un altfel de gust”, ne-a vorbit fermierul Nicolae Romoșan despre produsele obținute la Vințu de Jos.
30-38 lei/kg prețul cașcavalului de casă
Posibilitățile financiare ale familiei Romoșan nu au permis însă și investiția într-un magazin propriu, astfel că întreaga producție este vândută de acasă, prin intermediul paginii de Facebook – unde se primesc comenzi, și prin participarea la târguri.
”Încă nu avem un magazin în care să ne valorificăm marfa, am încercat să intrăm și în magazine dar este ceva mai greu. Mai mult am vândut de acasă până acum. Am o pagină de Facebook, lumea mă știe de acolo și tot acolo îmi și comandă cantitățile pe care le vrea și sortimentul. Am fost și la două-trei târguri pe an. Prețul pleacă de la 30 lei/kg cașcavalul simplu de vacă și ajunge la 38 lei/kg cașcavalul de oaie maturat în vin sau 32 lei/kg cașcavalul maturat cu condimente”, ne-a explicat producătorul care sunt prețurile la care se valorifică cașcavalul.
2 lei/kg prețul mediu rezultat din procesarea laptelui în cașcaval
La un calcul simplu, acest tip de procesare i-a permis lui Nicolae Romoșan să valorifice laptele la un preț mult mai mare decât prețul pe care îl primesc alți fermieri care vând către procesatori.
”Prețurile de valorificare nu sunt atât de mari pentru cât ai de așteptat până scoți o brânză maturată de calitate. Am făcut un calcul și mi-a iești că acest preț îmi permite mie o valorificare efectivă a propriului lapte din fermă cu 2,5 lei/litru în prima fază când brânza încă nu este pusă la maturat. După perioada de maturare prețul scade la 2-2,1 lei/litru, dar tot e bine față de cât primesc fermierii de la procesatori – 0,60-1 leu/litru”, ne-a spus fermierul.
Ca și planuri de viitor sper să reușim să ne dezvoltăm mai mult, să reușim să intrăm în câteva magazine zonale, cu specific local, să ajungă mai ușor la oamenii care doresc să mănânce un astfel de produs. Am trimis în țară cu firme de curierat da toți clienții se plâng de costul ridicat cu transportul. Dacă produsele noastre ar ajunge în mai multe zone din țară, totul ar merge mult mai bine –Nicolae Romoșan, tânăr fermier din localitatea Vințu de Jos, județul Alba
