Ce este SORIZUL și de ce ÎL CULTIVĂ FERMIERII DIN REPUBLICA MOLDOVA!

În urmă cu 50 de ani, cercetătorul Gheorghe Moraru a omologat primul hibrid de soriz în Republica Moldova

Soriz este o cultura agricolă pe care nu o întâlnești în România, însă este tot mai atractivă pentru fermierii din Republica Moldova. Peste Prut este, de altfel, și locul unde sunt omologați deja patru hibrizi de la planta desprinsă direct din sorg.

În Republica Moldova, printr-o muncă de decenii, au fost creați hibrizi de sorg înalt productivi cu bob comestibil- sticlos, asemănător cu orezul, care în prezent se răspândesc sub denumirea soriz (sorghum oryzoidum). La momentul acutal cercetarile ştiinţifice şi seminologia sorzului sunt prelungite, și se consideră că sorizul poate fi folosit în producția de alimente sănătoase și reprezintă o variantă ieftină pentru furajarea animalelor.

Cercetătorul al cărui nume este strâns legat de soriz este Gheorghe Moraru, șeful laboratorului specializat în studierea culturilor de soriz și sorg de la Institutul de Genetică Fiziologie și Protecția Plantelor al Academiei de Științe a Moldovei. Acesta anunța autoritățile venită în vizită la institut că actualmente sunt omologaţi 4 hibrizi de soriz de selecţie moldovenească, inclusiv Pişcevoi 1 şi Porumbeni 6 în RM, Porumbeni 6 şi Oxamât în Ucraina şi Porumbeni 3 în Federaţia Rusă. Hibridul SAŞM 3 era, în octombrie anul trecut, încă în testări la Comisia de Stat a Republicii Moldova.

Conform particularităţilor morfobiologice, planta de soriz este similară cu planta de sorg pentru boabe şi se caracterizează cu rezistenţă sporită la secetă îndelungată (pînă la 2- 3 săptămâni), suportă soluri salinizate şi în comparaţie cu porumbul este nepretenţioasă faţă de fertilitatea solului. sorizul suportă temperaturi înalte ale aerului pe fundalul secetei îndelungate, care pentru celelalte graminee în aceste condiţii devin fatale. La formarea unei unităţi de masă uscată sorizul consumă cu 25-30 % de umiditate mai puţin decât porumbul şi de 1,5 mai puţin decât orezul.

Șeful laboratorului spune că în cazul respectării tehnologiei de cultivare şi recoltare în termenii prevăzuţi, producţia sorizului este la nivelul porumbului, dar în anii secetoşi, mai ales în partea de sud a Republicii Moldova, recolta depăşeşte porumbul cu 2- 3 t/ha de boabe. În condiţiile climatice aspre din vara anului 2012, cel mai secetos din ultimii 60 de ani pentru fermierii moldoveni, hibrilul Pişcevoi 1, cultivat de fermierul Vasile Ciorbă din satul Cruglic, raionul Criuleni a demonstrat producţia de 3,6 t/ha boabe, pe când porumbul în aceste condiţii pe loturile vecine nu a format boabe pe ştiuleţi.

În urma cercetărilor ştiinţifice efectuate în institutele de ramură, bobul de soriz a fost înalt apreciat în calitate de materie primă pentru producerea concentratelor alimentare, prepararea garniturilor diferitor alimente, printre care multe originale, inclusiv dietetice.

Conţinutul mare de microelemente, vitamine şi iod, precum şi grăsimile uşor asimilabile pentru organismul omului, ridică valoarea crupelor de soriz la cea mai înaltă scară, contribuind pozitiv la eliminarea substanţelor nocive din organism şi la reducerea conţinutului de holesterină, ceea ce asigură micşorarea riscurilor de boli cardiovasculare.

Analiza biochimică a crupelor de soriz şi degustarea bucatelor preparate din ele demonstrează că, crupele de soriz bine fabricate sunt analogice celor de orez (îndeosebi după calităţile gustative) şi pot înlocui parţial acest produs.

Conform afirmațiilor lui Gheorghe Moraru, perspectiva hibrizilor de sorg sorg x iarbă de Sudan cultivate pe terenurile experimentale ale institutului, este una promițătoare. Aceşti hibrizi sunt rezistenţi la secetă şi nu sunt afectate de boli şi dăunători, nu sunt pretenţioşi la fertilitatea solului şi pot fi eficient cultivaţi pe terenuri erodate şi solonizate. La formarea unei unităţi de masă uscată hibrizii de sorg x iarbă de Sudan utilizează cu 25-30% mai puţină umiditate, de cât porumbul. Prezenţa forţei mari de aspiraţie a rădăcinilor favorează absorbţia umidităţii suplementare din sol, care nu este disponibilă pentru alte culturi.

În 100 kg de masă verde se conține 23,5 unități nutritive, 0.8 kg de proteine digerabile și până la 8 kg de glucide solubile. Hibrizii cresc bine după cosit și în dependenţă cu umiditatea solului pot da două-trei recolte pe an, aproximativ 60-80 de tone de masă verde la hectar. Este un indice mult superior porumbului și la cultivarea acestei culturi pe suprafețe mari, fortificarea bazei furajere, ar fi evidentă.

Sursă selectivă: Agrobiznes.md, Oficial.md

Be the first to comment

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*