• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Top 5 greșeli pe care le fac agricultorii începători

    agrointeligenta.ro -

    Efectele intervenţiilor necorespunzătoare ale agricultorilor sunt vizibile în calitatea şi cantitatea roadelor. Cercetătorul buzoian Costel Vânătoru, de la Staţiunea Experimentală Legumicolă Buzău, le recomandă mai ales novicilor în cultivarea pământului să se documenteze temeinic înaintea înfiinţării unor culturi. Mulţi au scăparea de a repeta de la an la an acelaşi soi de plante, neştiind că solul conservă mult timp boli şi dăunători din cultura precedentă.

    Cercetătorul Costel Vânătoru atrage atenția asupra unor greșeli frecvente făcute de agricultorii începători (foto: adevarul.ro)

    1. Nu se repectă rotația culturilor agricole

    Rotaţia culturilor este necesară pentru limitarea dăunatorilor şi pentru fertilizarea solului din gradină. Se pot alterna pur şi simplu două culturi diferite sau, pentru a stabili un plan pe o perioada de mulţi ani, oferind o succesiune de mai multe culturi de legume. Respectând regulile rotaţiei culturilor veţi putea mări producţia şi veţi reduce cheltuielile întrucât nu mai folosiţi îngrăşăminte, erbicide, insectofungicide.

    Dacă avem ardei iar anul viitor punem tomate, nu facem decât să păstrăm şi bolile, şi dăunătorii. Trebuie să avem ştiinţa necesară pentru a veni cu plantă din altă familie, care nu sunt vulnerabile. Resturile vegetale trebuie scoase din cultură, sunt multe, pentru că pe aceste resturi se conservă dăunătorii”, spune Costel Vânătoru.

    2. Nu se respectă normele de igienă pentru unelte

    O altă greşeală majoră a lucrătorilor în agricultură este lipsa igienei, în special a uneltelor.

    Sunt multe mijloace de infectare, precum dăunătorii care virusează culturi întregi, însă omul poate infecta cu unelte care nu sunt dezinfectate înainte de tăierea viei sau a pomilor fructiferi, de exemplu, cu foarfeca. Şi o cazma sau o sapă care nu a fost introdusă la timp într-o soluţie dezinfectantă poate contamina solul cu ouă ale unor dăunători. Crezi că prin tratamente fitosanitare distrugi dăunătorul, dispare momentan apoi eclozează o altă generaţie”, spune cercetătorul Costel Vânătoru.

    3. Se aplică greșit fertilizanții sau produsele de combatere a dăunătorilor

    Folosirea incorectă a îngrăşămintelor sau a substanţelor de combatere a dăunătorilor este încă o abatere a multora dintre agricultori, spune cercetătorul buzoian. În cazul aplicării erbicidelor pe sol, acesta trebuie bine mărunţit şi nivelat pentru a asigura o repartizare uniformă. Prin aplicarea erbicidului pe sol se creează o peliculă toxică la suprafaţă şi la adâncimea 2-6 centimetri, care este adâncimea de germinarea a majorităţii buruienilor. Stratul persistă de regulă de la 2-3 săptămâni până la 5-6 luni.

    În pomicultură, mulţi nu au habar să combată corect dăunători periculoşi, precum omida păroasă, care pot omorî un pom întreg în câţiva ani. Oamenii de la ţară taie crengile invadate de omizi sau folosesc feştile cu foc, pentru a le arde, însă aceste metode nu sunt la fel de eficiente precum substanţele chimice de combatere, administrate corespunzător.

    4. Nu se respectă calendarul lucrărilor agricole

    O parte dintre fermieri nu respectă calendarul lucrărilor agricole. Nu ştiu când se fac tratamentele, când se fac toaletările, altoirea pomilor, tipurile de altoire pentru fiecare specie. Trebuie multă experienţă pentru lucrările în pomicultură, cum ar fi tăierile de rodire sau de formă.

    5. Recoltele nu sunt depozitate corect

    Se fac greşeli şi la depozitarea unor legume, în special a celor păstrate ca material săditor pentru anul viitor. De exemplu, cartofii pot fi ţinuţi mult timp după recoltare, dacă sunt sortaţi cei frumoşi şi sănătoşi. Înainte de depozitare, se ţin la aer două-trei zile, ca să se evapore umezeala, apoi se pun la păstrat în locuri răcoroase, uscate şi ferite de lumină şi îngheţ, în lădiţe astfel aşezate încât să fie posibilă circulaţia aerului. Este de evitat lipirea lădiţelor de pereţi, distanţa recomandată fiind de minimum 10-15 centimetri distanţă.

    Sursa: Adevarul.ro


    Te-ar mai putea interesa

    Crestarea pomilor pentru a obține lăstari noi Plantare bujori. Când și cum se plantează bujorii SCDL Buzău a început vânzarea de răsaduri de legume din soiuri românești. Vezi oferta cu prețuri

    Ultimele știri

    Primar acuzat că a luat ilegal subvenții APIA: ”Dau banii înapoi!” Crescătorii de vaci și-au construit propria fabrică de lapte cu ajutorul fondurilor europene Sătenii din mai multe comune au interzis să își mai taie porcii timp de 7 zile