10 lucruri pe care (nu) le știați despre Țara Vinului
agrointeligenta.ro -
Sașii îi spuneau Weinland. Țara Vinului cuprinde podgoriile Alba Iulia și Târnave, reprezentând un veritabil tărâm de poveste ce păstrează tradiția vinului românesc unde, astăzi, întâlnim, în armonie, atât mici podgorii de familie, cât și cea mai mare plantație de viță-de-vie cu proprietar unic din țara noastră și din Europa.
Pentru aceia dintre dumneavoastră care iubiți vinul și pentru care un vin bun se împletește mereu cu experiența unui loc, a unui moment aparte, atât Podgoria Târnave, cât și Podgoria Alba Iulia sunt locurile pe care vă invităm să le descoperiți. Și, poate, câteva detalii din trecutul și prezentul locului, să vă îmbie la a vizita cramele din inima Transilvaniei, cetățile și castelele simboluri ale unei legături trainice între oamenii locului, vița-de-vie și vinul de calitate. Un vin pe care, acum, vi-l puteți face în propria gospodărie, cu must de la Jidvei.
Iată câteva informații despre istoria vinului din inima Transilvaniei și cum a ajuns acesta nu doar premiat, dar mai ales simbol al oamenilor, al gospodarilor din Ardeal și nu numai:
1. Inima Ardealului este unul dintre locurile unde prezența culturii de viță-de-vie este atestată documentar din vremuri străvechi. ”În perioada de formare și dezvoltare social-economică a statului dac, vița-de-vie a fost atât de răspândită, încât în secolul I î. Hr., marele preot Deceneu i-a convins pe daci să taie viile și să trăiască fără vin, după cum relatează geograful antic Strabon. Măsurile luate au putut restrânge extinderea plantațiilor și consumul vinului, nu însă și pustiirea viței-de-vie, mărturie stau cosoarele dacice, confecționate de meșterii locali, dar și butoaie prelungi armate cu cercuri de lemn”, povestește istoricul Zsolt Vasile Grigoruț de la Biblioteca – Batthyaneum din Alba Iulia.
2. Podgoria Alba Iulia numită și „Țara Vinului” (Wienland – cum o numeau sașii), se află în inima Transilvaniei și se întinde de-a lungul Mureșului, de-o parte și de alta a râului, pe dealurile domoale unde localitățile se înșiruie astăzi de la Vințu de Jos spre Pâclișa, Bărăbanț, Șard, Ighiu și mai departe, ca să se sfârșească la Stremț.
Podgoria Târnave, cunoscută și ca a doua Țara Vinului, este situată în continuarea podgoriei Alba Iulia, pe văile Târnavei Mari și Târnavei mici care se unesc la Blaj și se varsă în Mureș. Târnavele sunt, astfel, singurele râuri din România care dau numele unei regiuni viticole de mare faimă, cea mai mare din țara noastră, de altfel, concentrând plantațiile cultivate între cele două Târnave.
3. Sașii în Transilvania. Aceștia au avut un aport important la dezvoltarea viticulturii din Ardeal și au fost încurajați să aducă cu ei cunoștințele și progresele tehnologice în materie de îngrijire a viței-de-vie, dar și de procesare a strugurilor.
4. Un moment istoric decisiv pentru tradiția vinului în Ardeal l-a avut stabilirea sediului episcopiei catolice a Transilvaniei și a capitlului acesteia la Alba Iulia, împreună cu așezarea coloniștilor germani la Cricău și Ighiu, apoi și alte așezări. Pentru că se dorea stimularea cultivării viței-de-vie, germanii nou-veniți pe aceste meleaguri au fost scutiți de dijme și vămi pentru viile și vinurile pe care le valorificau. De subliniat însă că aceste scutiri se aplicau numai „pentru viile ce vor fi sădite de ei”, ceea ce a atestă aportul pe care acești sași l-au adus tradiției vinului din zonă.
5. Timp de mai multe secole, cultivarea viței-de-vie și comerțul cu vin au avut o importanță deosebită pentru bunăstarea comunităților din Podgoria Alba Iulia și Podgoria Târnave. Pentru ambele, documentele istorice menționează frecvent nivelul de taxare, dar și calitatea vinului produs în Transilvania. Relatările profesorului silezian Martin Opitz constituie una dintre sursele importante în acest sens. Profesor la Academia de obște din Alba Iulia, Martin Opitz a stat în Ardeal aproape doi ani (1622-1623) și s-a numărat printre cei care au recunoscut și elogiat vinurile zonei.
6. Podgoria Târnave este locul unde se găsește unul dintre cele mai frumoase castele ale Transilvaniei. Castelul Bethlen-Haller de la Cetatea de Baltă, cunoscut și sub numele de Castelul Jidvei, este un veritabil simbol al zonei. Restaurat complet de către familia Necșulescu, care deține podgoriile Jidvei, castelul este un monument istoric de grupa A care își deschide frecvent porțile pentru cei care iubesc istoria vinului din Transilvania.
7. Țara Vinului este una dintre cele mai frumoase și apreciate destinații pentru turismul viticol din Europa, cu sate pierdute printre dealurile acoperite de viță-de-vie, cu biserici fortificate din vremuri demult apuse, dar și cu spații de degustare în care poți descoperi nu doar povestea vinului, ci și cea a locurilor unde viața cotidiană încă mai păstrează ceva din tihna de acum câteva secole.
8. În anul 2007, în Alba s-a înființat, la inițiativa Consiliului Județean, Asociaţia „Ţara Vinului”. Principalul scop al acesteia este promovarea turismul vitivinicol în județ prin impulsionarea vitiviniculturii. După modelul „Drumului vinului” iniţiat de Ansamblul Regiunilor Europene Vitivinicole, autorităţile din Alba au realizat un lucru similar, un instrument prin care terenurile viticole şi producţiile viticole să poată fi cunoscute, comercializate şi îmbinate într-o formă de ofertă turistică. „Drumul vinului” este un traseu semnalat prin panouri speciale, de-a lungul cărora se insistă pe valorile naturale, culturale şi de mediu, vii şi exploatări agricole individuale sau asociate deschise publicului.
9. În Podgoria Târnave se află viile celui mai mare producător românesc de vinuri de origine controlată din zona Transilvaniei, Jidvei, care numai în ultimul deceniu a investit zeci de milioane de euro, o parte însemnată a acestora fiind realizate prin fonduri europene. Prima unitate agricolă de mari proporţii cu profil viticol a fost înfiinţată în anul 1949 şi s-a dezvoltat continuu, ajungând în prezent să dispună de o suprafaţă cultivată de aproape 2.500 de hectare, cu viţă-de-vie plantată pe dealuri cu expunere est-vest, la altitudine de 400-500 de metri. În Podgoria Târnave sunt nu mai puţin de 467 hectare de Sauvignon Blanc, aceasta fiind la ora actuală cea mai întinsă plantaţie cu acest soi din Europa ce aparţine unui singur producător, fapt ce a consacrat zona drept „sanctuar al vinurilor albe”. Vinurile din soiul Sauvignon Blanc de la Jidvei au obținut în ultimii ani numeroase medalii de aur la cele mai prestigioase concursuri mondiale.
O particularitate a companiei Jidvei este „Şcoala de viţă”, o pepinieră viticolă, ce are ca scop producerea de material săditor de calitate, cu valoare biologică ridicată şi adaptat condiţiilor de mediu ale podgoriei.
10. După mulți ani, viile Jidvei din Podgoria Târnave au reînviat tradiția vinului de casă. 2017 este cel de-al treilea an în care mustul obținut din strugurii celei mai mari podgorii din România poate fi comandat și cumpărat direct de către gospodarii din 12 județe – Alba, Sibiu, Mureș, Cluj, Brașov, Hunedoara, Sălaj, Bistrița-Năsăud, Vâlcea, Harghita, Covasna și Prahova (până la Comarnic). Campania „Vin de casă din must de la Jidvei” a început pe data de 10 august, iar ultima zi pentru comandarea mustului este 1 septembrie.
Prețul unui kilogram de must de Jidvei este de 4,5 lei, iar soiurile disponibile sunt: Fetească Regală cu Muscat Ottonel și Sauvignon Blanc. Comenzile se realizează prin completarea formularului de comandă de pe site-ul www.mustdejidvei.ro sau telefonic, la numărul 0755.70.60.00 (apel cu tarif normal). Pentru comenzile ce depășesc 250 de kilograme de must, transportul este asigurat gratuit la domiciliu, cantitățile mai mici putând fi preluate din puncte fixe de distribuție din localitățile vizate. Achiziționarea mustului se face pe baza bonului sau facturii fiscale, iar un element important este faptul că mustul se livrează limpezit (deburbat). Pentru a vă asigura de calitatea mustului de Jidvei, acesta este însoţit de o declarație de conformitate.
