• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • REGELE RAPIȚEI. Ion Olteanu: ”Am avut PROBLEME MARI cu băltirile. Țintim o producție de 4 TONE LA HECTAR”

    agrointeligenta.ro -

    Ion Olteanu este printre cei mai „tehnologizați” fermieri din România. Lucrează pământul împărțit în cinci ferme și patru județe, iar de șase ani de când a intrat în agricultura mare a reușit cel mai important lucru: să îmbunătățească solul, calitatea solului pe care îl lucrează.

    La Societatea Agromad Crops găsești peste 60 de tractoare, 20 de combine, șapte autopropulsate și multe alte utilaje de semănat și de pregătire a solului. Flota impresionantă deservește o suprafață pe măsură – 15.000 de hectare împărțite în județele Ilfov, Giurgiu, Teleorman și Dâmbovița.

    Cea mai mare pondere între culturi o are rapița, ”slăbiciunea” fermierului, dar și cea mai profitabilă plantă: ”Eu sunt un fan al culturii de rapiță și cred că suntem chiar lideri naționali în ceea ce privește suprafața cultivată de rapiță. Cultivăm 6.000 de hectare de rapiță, în jur de 5.000 de hectare de grâu, 2.000 de hectare de floarea-soarelui și 450 de hectare de lucernă și în jur de 500 de hectare de mazăre, care ne ajută la ZIE (Zona de Interes Ecologic, pentru plata pe înverzire la APIA – n.r)”.

    Pune pământul pe primul loc

    Cu o experiență vastă în horticultură, Ion Olteanu Constantin subliniază mereu că nu utilajele produc recolta, ci pământul. Pe care îl prețuiește, deși nu este al lui în proprietate, ci este numai arendat.

    ”De obicei, fermierii se dotează foarte mult cu utilaje. Pun tot timpul utilajele pe primul plan, însă trebuie să coborâm și la plantă, la sol și trebuie cumva echilibru făcut. Adică investițiile trebuie făcute și în teren, pentru îmbunătățirea structurii, pentru îmbunătățirea fertilității solului, pentru îmbunătățirea capacității schimbului cationic, pentru îmbunătățirea pH-ului, trebuie lucrat și pe sol”, este părerea fermierului.

    A reușit să ”repare” cu BlackJak

    În ultimii ani, Ion Olteanu a reușit imposibilul – ca din cele mai slabe terenuri să facă un pământ roditor: ”Solului îi dăm o atenție deosebită. Când am început agricultura, toate solurile noastre aveau un pH acid spre foarte acid. Am început cu amendarea solului, folosim amendamente. Practic, în fiecare an amendăm cam 1.000-1.500 de hectare și încercăm prin acest lucru să îmbunătățim calitatea solui în ceea ce privește pH-ul. În ceea ce privește viața microbiană din sol am început de acum 2 ani practic și folosirea produsului de la Aectra, BlackJak. Noi folosisem și alte produse înainte, dar ne-am convins de calitatea leonarditei, că practic leonardita e componenta principală a BlackJak-ului și am fost foarte mulțumiți”.

    Efectul BlackJak: la fiecare leu investit ”recoltezi” doi

    ”BlackJak este un produs la care trebuie să ai răbdare, pentru că rezultatele nu sunt chiar spectaculoase în primul an. Rezultatele încep după al doilea an, după al treilea an, dar ca să luăm așa o situație concretă, fiecare leu băgat în BlackJak, practic ne-a dublat acel leu. BlackJak-ul potențează acțiunea tratamentelor substanțelor fitosanitare. Practic, împreună cu el ajută la o mai bună asimilare a produselor fitosanitare, ajută practic la o fotosinteză mai performantă, ajută la un schimb cationic mult mai bun, precum și la tamponarea solului. De asemenea, prin leonardita pe care o conține, prin acei acizi humici permite dezvoltarea mult mai bună a microorganismelor din sol”, ne-a explicat fermierul cum acționează BlackJak pentru a ridica nivelul de fertilitate a solului.

    ”Îl aplicăm la rapiță, pentru că rapița este o cultură care și aduce profit în contul fermierilor, dar de anul trecut l-am aplicat și la grâu. Momentul de aplicare este bineînțeles înainte de semănat sau la rapiță cel târziu în faza de 5-6 frunze”, ne-a mai spus Ion Olteanu Constantin despre BlackJak, un produs-vedetă în portofoliul celor de la Aectra.

    Solul și vremea au ajutat cultura după răsărirea cu probleme

    Testul fertilității solului a fost făcut toamna trecută. Rapița semănată în uscat a răzbit cu greu după răsărirea dificilă. Dar pământul și calitatea lui au ajutat-o să recupereze. ”Anul pe care l-am început a fost un an foarte, foarte dificil în ceea ce privește cultura rapiței, pentru că este o cultură specială în sensul că îți trebuie apă la răsărire, sămânța fiind mică ai nevoie de apă. Noi neavând irigații și în general nu se practică irigarea la rapiță, am avut ceva emoții în toamnă, pentru că cea mai mare parte din rapiță nu răsărea. A răsărit destul de târziu, dar am avut șansa unui an foarte bun în toamnă în sensul că s-a prelungit timpul frumos și atunci i-a permis rapiței să se dezvolte astfel încât să treacă peste iarnă”, ne-a explicat administratorul de la Agromad Crops.

    Băltirile l-au lăsat fără 800 de hectare de rapiță

    După seceta din toamnă, altă problemă s-a abătut asupra culturii de rapiță. De data aceasta a fost vorba despre excesul de umiditate. ”A fost nu numai problema mea, ci problema tuturor fermierilor pe care eu îi cunosc, excesul de umiditate. Practic am avut 600 de litri într-un interval destul de scurt, într-un interval de 5 luni și 3 luni de iarnă, lucru care nu se întâmplă decât o dată la 10 ani și acest exces de umiditate a creat fermierilor mari probleme. Foarte mulți fermieri au întors o parte din rapiță, inclusiv noi am întors 800 de hectare de rapiță din cauza excesului de apă, exces de apă combinat cu acea ploaie înghețată care a venit la momentul nepotrivit și care au condus la un start foarte modest în ceea ce privește cultura de rapiță, dar nu trebuie să fim decât optimiști, nu avem altă soluție. Trebuie să mergem înainte și să ne rugăm să ducem cultura la bun sfârșit, cu rezultate bune”.

    Ținta pentru rapița acestui an: 4 tone la hectar

    În prezent, cultura de rapiță de la Agromad Crops se prezintă mulțumitor, având în vedere experiențele din ultimele luni: ”Ceea ce a rămas din rapiță și nu s-a întors, se prezintă bine, este la stadiul de înflorit. Practic, în momentul de față venim cu al doilea tratament fitosanitar. Eu zic că arată bine, așa cum o și vedeți. Nu este excepțională ca anii trecuți, dar este o cultură la care sperăm noi că vom ajunge la o producție de 4 tone”.

    An al stabilității la Agromad Crops

    Anul 2018 este declarat unul al ”stabilității” de către fermierul Olteanu. El vede această perioadă una în care să își consolideze echipele de la ferme, dar și pentru a face o analiză temeinică asupra ceea ce mai trebuie făcut ca și investiții de rentabilizare. ”Nu ne mai dorim o extindere, pentru că am crescut foarte rapid. Practic, noi facem agricultură de 6 ani și în fiecare an am tot achiziționat arende. Nu avem terenuri în proprietate, nu a fost în politica firmei să avem terenuri în proprietate, cumpărăm terenuri doar în cazul în care suntem nevoiți și respectivul proprietar vrea neapărat să-l vândă și atunci suntem nevoiți să-l cumpărăm ca să nu pierdem terenul. Cumpărăm arende, în fapt. Anul acesta este un an al stabilității, pentru că vrem să investim mai mult în oameni, vrem să investim mai mult în parcul de mașini, vrem să investim mai mult în produse și să ne focusăm mult mai mult pe produse și pe sol”.

    Acest articol face parte din cadrul campaniei Tehnologiile profitului, desfășurată de compania AECTRA în parteneriat cu Agrointeligența – www.agrointel.ro.


    Te-ar mai putea interesa

    Vasile Crapciu, crescător de vaci: Vânzările la lapte s-au prăbușit. Ne-au invadat supermarketurile Rubin Mihalca s-a întors din Noua Zeelandă pentru a-și face fermă de vaci acasă, la Borlești Daniel Frei și-a construit ferma de la zero și s-a dezvoltat în cooperativă

    Ultimele știri

    Primar acuzat că a luat ilegal subvenții APIA: ”Dau banii înapoi!” Crescătorii de vaci și-au construit propria fabrică de lapte cu ajutorul fondurilor europene Sătenii din mai multe comune au interzis să își mai taie porcii timp de 7 zile