Culturi profitabileŞtiri agricole

CULTURA DE CĂPȘUNI: Lecția unui fost polițist pentru NOII CULTIVATORI!

Cultivarea căpșunilor este o activitate ce presupune mult efort și atenție, dar totodată poate aduce la fel de multe satisfacții, motiv pentru care tot mai multe persoane pot fi tentate să se îndrepte către această activitate, mai ales că în prezent toate informațiile necesare realizării și întreținerii unei asemenea culturi sunt la un click distanță.

Eugen Șoimu, un fost polițist, a decis ca după ce s-a pensionat în urmă cu doi ani, să se retragă la țară, în comuna Urzica, din județul Olt, și să se dedice activităților care îi pot asigura alimente sănătoase și în același timp și un venit în plus. Printre culturile de cătină, zmeur și mur se remarcă cea de căpșuni românești, tot mai rar întâlnită. Pentru această cultură înființată în urmă cu un an și jumătate, fostul polițist și-a rezervat în jur de 16 ari din suprafața pe care o deține, o bună parte din aceasta fiind acoperită de solar. Soiurile românești de căpșun – deși nu au fost alese după prea multe criterii, promit multe.

„Sunt pensionar de 2 ani, am lucrat în MAI, Poliție mai precis. M-am pensionat, m-am retras la țară, unde am livadă, am cătină, am familii de albine, am și ceva zmeuri și ceva muri pentru familie mai mult. Livada o am mare, am aproape un pogon de livadă, cătină am 35 de ari. Căpșuni am în solar 7 ari și afară vreo 9. Am soiurile de căpșun Premial, Regina și Creasta cocoșului. Astea s-au nimerit când am găsit stolonul, l-am găsit mai ieftin, nu că l-aș fi studiat în mare măsură cum se pretează. Le-am avut în aer liber pe toate și anul trecut pe toamnă m-am hotărât să ridic solar peste. Ele ar fi în primul an de producție. Nu am avut până acum căpșuni. Cultura a fost înființată în toamna lui 2016, atunci am sădit”, a spus Eugen Șoimu pentru Agrointeligența – www.agrointel.ro.

Cultura de căpșun: pregătirea solului este esențială

Fostul polițist recunoaște că a făcut unele greșeli la înființarea culturii, dar acum că a învățat din ele, este mult mai pregătit pentru a avea succes pe viitor. Astfel, va ști să fie atent la pregătirea solului și de asemenea la alegerea materialelor necesare.

„La înființarea culturii am greșit puțin, că m-am grăbit. Solul l-am lucrat bine, că am tractorașul meu, cu freză, cu plug și l-am pregătit destul de bine, dar trebuia să bilonez mai sus, să ridic porțiunea unde se pune căpșunul cu folie, s-o ridic mai sus, să fie mai înaltă. Nu am avut mașină de bilonat și am făcut cum am putut, cum m-am priceput. Și nu am făcut tratamentul așa cum a trebuit. Solul ar trebui să fie mai mărunțit, îl face freza exact cum trebuie. După pregătirea terenului am cumpărat folie specială perforată, una perforată, alta pre-perforată, nu am știut să fac diferența la început. Mi-a fost mai greu cu cea preperforată. Am greșit iar că am luat folie neagră și la cât ne chinuim acum cu canicula nu este prea indicată. După am văzut că a apărut o folie cu o parte albă și o parte neagră, dar deja pentru sesiunea următoare ne gândim să fie mai bine”, a adăugat olteanul.

Cultura de căpșun: distanța la plantare, ajutată de folia pre-perforată

În ceea ce privește plantarea căpșunilor, Eugen Șoimu a reușit să își confecționeze un instrument care să îl ajute la această lucrare, fără prea mult efort, urmând instrucțiuni de pe internet, iar folia perforată l-a ajutat și ea pentru a stabili distanța între plante pe rând.

„Între plante vine folia perforată deja la 30 cm și între rânduri distanța e în funcție de utilajele pe care le are fiecare, să mai poată face lucrări, oricum e foarte greu de întreținut. La plantare am văzut pe internet un plantator, după care l-am făcut singur, l-am confecționat și s-a plantat destul de binișor, cât să intre rădăcina și să nu intre mijlocul căpșunului, să poată pleca, să se dezvolte. Am realizat plantatorul dintr-o bandă de inox, decupată în formă de U într-un capăt, puțin ascuțită, iar celălalt capăt un mâner din țeavă pentru forță, să se poată împinge în jos. Se fixează pe rădăcina căpșunului care ar trebui să fie foarte bine dezvoltată și rezistentă și se împinge în pământ. La final, când se ajunge la adâncimea optimă, se apasă mai brusc și se retează, îi fac fasonare”, a explica Eugen Șoimu.

Cultura de căpșun: Fungicidele nu au putut fi ocolite

Deși în lupta cu bolile fostul polițist s-a văzut nevoit să apeleze la fungicide, acesta încearcă pe cât posibil să reducă tratamentele. Mai mult decât atât, pentru a ajuta plantele să se dezvolte a apelat la un tratament pe bază de alge și ca fertilizant folosește doar gunoi de pasăre. De asemenea, a evitat și erbicidarea, executând doar lucrări manuale pentru a scăpa de buruieni.

„Eu nu omor fructele cu pesticide și fac doar tratamentul care este necesar, iar îngrășământ este gunoi de pasăre în cea mai mare parte, iar acum am încercat un foliar pe bază de alge la căpșuni. Am dat o singură dată. Tratamentul cu alge mi l-a trimis un amic. Se numește Ra.aan și din câte am înțeles este certificat eco, total natural, cu alge marine. Ajută la dezvoltarea rădăcinii, la dezvoltarea fructului, uniformiza. Nu am folosit erbicidare. Am folosit numai prașilă manuală și plivit la mână și în rest fungicid am folost, atât. Fungicidul care trebuie, e obligatoriu, nu putem fără el, asta e. Am avut probleme cu bolile. Dăunătorii încă nu au apărut. Cel mai de temut dăunător al căpșunilor este limax”, a mai spus Eugen Șoimu.

Cultura de căpșun: Plantarea de toamnă, cea mai indicată

Deși cultura de căpșuni poate fi înființată în două perioade pe timpul anului, este indicat ca aceasta să aibă loc toamna, întrucât plantele pot intra pe rod încă din primăvara următoare. În cazul culturii înființate de Eugen Șoimu, acesta a început să culeagă primele roade de curând și având soiuri diferite perioada de recoltare poate dura și o lună.

„Cultura poate fi înființată și primăvara și toamna. Cel mai indicat este toamna. Dacă se îînființează toamna, respectiv după sfârșitul lunii august și mai ales să fie și la solar, anul următor se poate recolta. Însă eu am înființat-o în octombrie, noiembrie, târziu și de asta nu am recoltat.

Deja am cules câteva caserole, mai mult pentru amici, prieteni, copii. Dar cred că în două zile intrăm la cules. Durează ceva perioada de recoltare. Întâmplător, nu am studiat eu destul de mult, am soiuri diferite. Am vrut într-adevăr un soi mai timpuriu, dar nu sunt toate timpurii și coacerea se face eșalonat. Plus că am și afară în jur de 9-10 ari. Deci aș avea cules destul de bine, zic eu că aș merge o lună de zile”, a spus Eugen Șoimu.

Cultura de căpșun: investiție mare, producție pe măsură

În ceea ce privește investiția într-o asemenea cultură este una destul de mare și deși a întâmpinat probleme cu zăpezile târzii, iar acum cu temperaturile neobișnuit de ridicate pentru această perioadă, fostul polițist se așteaptă să obțină producții destul de bune, care să compenseze efortul depus.

„Am un tractoraș al meu, nu am nicio măsură, nu am accesat fonduri. Nu am pus cheltuielile pe foaie, că dacă o făceam, mă speriam și renunțam. Investiția e destul de mare, efortul iarăși e destul de mare. Cum a fost primăvara asta, am acoperit și după au dat zăpezile, m-am chinuit destul de mult, am dat zăpada de pe solar. Au fost destule probleme, dar să sperăm că merită. Mă aștept la producții mulțumitoare. Au legături extrem de bune, ori că nu știu eu, că nu am mai plantat până acum, dar am un rod extraordinar de frumos la ele. Coacerea văd că a plecat frumos. Avem probleme cu canicula acum. Asta e cea mai gravă problemă”, a punctat olteanul.

Cultura de căpșun: Prețul fructelor, 15 lei pe kilogram în aprilie

Eugen Șoimu și-a scos deja producția la vânzare online, la 15 lei/kg, dar în același timp încearcă să înființeze o cooperativă pentru a reuși să ducă marfa și în supermarketuri.

„Am căutat pe internet și nu am găsit anunțuri cu căpșuni de vânzare, producția 2018, căpșuni românești. Orientativ, eu am cerut, am și pus un anunț pe OLX, 15 lei/kg. Am o cunoștință care anul trecut a ieșit pe 25 și a închis pe 100 la solar. Dar anul ăsta e anul ăsta. La cele din câmp așteptăm să vedem când se fac care va fi prețul atunci, ne adaptăm la prețul pieței. Acum lucrăm la înființarea unei cooperative, am făcut documentația. Ne ajută domnul Florin Ciobanu, consilierul domnului Daea. Toți avem interesul să câștigăm ceva. Pentru asta facem cooperativa asta care se înființează la nivelul comunei, dar asta ar însemna să avem câțiva producători. Dacă sunt numai eu, nu pot să închei contracte cu supermarketurile cu suprafața mea. Oamenii vor continuitate și suprafețe mai mari”, a explicat Eugen Șoimu pentru Agrointeligența  – www.agrointel.ro.

Pentru a vă bucura de căpșuni românești și nu numai, vă recomandăm că luați legătura cu Eugen Șoimu prin intermediul paginii sale de Facebook – click AICI!

Scrie un comentariu