RĂȚIȘOARA PORUMBULUI (Tanymecus Dilaticollis): Sfaturi pentru COMBATEREA RAPIDĂ A DĂUNĂTORULUI!
agrointeligenta.ro -
Atac după atac, aproape nici o fermă din România nu mai este la adăpost de cel mai temut inamic al culturii de porumb. Specialiștii companiei Monsanto/DEKALB sunt prezenți în fermele din România și atrag atenția asupra importanței monitorizării culturilor în această perioadă critică, dar și care sunt primele semne că rățișoara porumbului – gărgărița frunzelor de porumb sau Tanymecus Dilaticollis, pune în pericol porumbul abia răsărit.
Gabriel Ghiță, directorul de vânzări pe zona de sud-est al companiei Monsanto/DEKALB, vine c u o serie de informații utile pentru fermierii care se confruntă cu problema rățișoarei. Reprezentantul producătorului de sămânță semnalează faptul că în această perioadă culturile abia înființate sunt în cel mai mare pericol și că Tanymecus se dovedește mai prezent în câmp decât în alți ani.
”Tanymecus Dilaticollis este denumirea științifică a dăunătorului rățișoara porumbului, care este un dăunător polifag, iernează în sol sub formă de adult. Primăvara devreme, când temperaturile încep să crească peste 5 grade Celsius, el începe să urce de la nivelul din sol. Iese la suprafață când temperaturile sunt de 7-10 grade Celsius. Se hrănește cu ce găsește verde sau răsărit în perioada respectivă. În primele faze de vegetație se hrănește cu buruieni, în special pălămidă și mohor. Ulterior, după ce sunt semănate culturile de primăvară, el trece de la a mânca buruienile către plantele de cultură. Afectează și dăunează la porumb, floarea-soarelui, sfeclă, în general la toate culturile de primăvară”, explică Gabriel Ghiță, directorul de vânzări pe zona de sud-est al companiei Monsanto/DEKALB.
Rățișoara poate ”reteza” plantele abia răsărite
Reprezentantul producătorului de sămânță de porumb vorbește și despre modul cu decurge un atac al dăunătorului recunoscut ca fiind unul dintre cei care pot distruge în totalitate o cultură de prășitoare.
”Tanymecus Dilaticollis roade la nivelul aparatului foliar, sub forma unor scări. Atacul este cel mai periculos atunci când plantele de porumb sunt în fază incipientă, în fază foarte mică de dezvoltare sau, popular, în faza de cui. Efectiv, planta este mâncată, este retezată la un atac puternic. Atacul principal este făcut de adult sau pagubele mari ale acestui dăunător sunt realizate de către adulți, care pot la un atac puternic pot duce la compromiterea 100% a culturii de porumb”, atrage atenția Gabriel Ghiță.
Specialistul arată că cel mai mare pericol este reprezentat imediat după răsărirea porumbului. ”Dacă planta este foarte mică, în faza de cui, gândacul roade tulpina și prin acest fapt vârful de creștere și tot ce înseamnă plantă dispare. În condițiile în care atacul este atât de puternic și planta este retezată, cultura este compromisă 100%. Dacă discutăm de o fază mai avansată a plantei, dăunătorul va roade din aparatul foliar. În aceste condiții, planta va supraviețui, nu va fi cultura compromisă 100%, dar aparatul foliar este depreciat destul de mult”, arată directorul regional de vânzări al geneticii DEKALB.
Atac de Tanymecus la porumb: risc maxim după răsărire
Peste faza porumbului de 3-5 frunze, rățișoara nu mai este atât de agresivă, din două aspecte: cuticula frunzei se îngroașă, nu mai este atât de fragedă, iar dăunătorul nu o mai consumă. Iar al doilea motiv este că el se retrage pentru depunerea plantei în sol.
”Dacă discutăm de prima fază de vegetație, exact când porumbul răsare și avem atac, discutăm de compromitere 100% a recoltei. Dacă discutăm de faze mai târzii, nu este statistic o determinare cât de mult ar deprecia sau diminua producția, dar, cu siguranță, fermierii trebuie să acorde importanță, pentru a nu ajunge să compromită cultura 100% și de a o întoarce. Dacă îl lasă în faza de 3 frunze și nu se intervine și atacul este mare, poate fi pierdere totală, chiar și în faza asta. Dacă avem 5 adulți – pragul economic de dăunare pentru acest adult pe metru pătrat, sau mai mulți adulți și nu se intervine și sămânța nu a fost tratată cu insecticid înainte de semănat, putem ajunge în aceeași situație ca în atacul incipient, adică se produce defoliaj total. Atunci producție zero”, atrage atenția Gabriel Ghiță.
Tanymecus, combătut și prin rotația culturilor
Rățișoara porumbului s-a dovedit imposibil de eliminat complet de pe câmp. Partea bună este că există o serie de metode de combatere a Tanymecusului, eficiența lor fiind mai mare dacă soluțiile sunt combinate cu o tehnologie agricolă corectă.
”Sunt mai multe metode de control ale acestui dăunător. În primul rând, prin rotația culturii, pentru că el se regăsește cu preponderență în solele unde se face monocultură, rămânând de la planta premergătoare. Printr-o rotație corespunzătoare, reușim să-l ținem sub control, dacă vreți, sub pragul economic de dăunare. O altă metodă este legată de faptul că Tanymecus mănâncă buruieni și atunci e bine să întreținem foarte bine solele, să nu avem buruieni. Neavând ce mânca, insecta nu se mai dezvoltă”, explică specialistul.
Tratarea semințelor, esențială în combaterea gărgăriței
O altă metodă de combatere recomandată fermierilor de către DEKALB este să nu se înființeze cultura cu sămânță netratată cu insecticid. ”Dacă se seamană sămânță netratată, pagubele pot fi imense, se poate compromite cultura 100% și chiar dacă sămânța este tratată, trebuie monitorizată cultura permanent, pentru că chiar și aici sămânța a fost tratată, având un atac puternic cu Rățișoara, pierderile pot fi masive. Dacă sămânța e tratată, dăunătorul trebuie să mânânce, mânâncă din frunză, dacă atacul e foarte puternic, poate să distrugă tot aparatul foliar. Ca să moară, el trebuie să mănânce din plantă, unde s-a făcut tratamentul la sămânță”, explică Gabriel Ghiță importanța tratamentului cu insecticid la sămânța de porumb.
În perioadele de vegetație, pentru combaterea rățișoarei recomandarea este să se monitorizeze culturile și să se aplice un insecticid recomandat pentru controlul acestui dăunător.”Atenție, pentru că aplicarea insecticidului trebuie făcută în condițiile în care el este ieșit. Să nu fie vânt și temperaturile să fie ridicate, pentru că dacă este rece sau dimineața, dacă vii să vezi dăunătorul în câmp, n-o să-l găsești, pentru că el se bagă la adăpost în sol. Atunci, recomandarea este să se facă tratamentul pe vreme frumoasă, fără vânt și cu temperaturi ridicate”, recomandă specialistul.
Combaterea rățișoarei se face cu insecticide de contact
Produsele care se pot utiliza pentru a scăpa de Tanymecus sunt insecticide de contact. Aplicarea acestor insecticide este legată de condițiile climatice, nu se fac tratamente dacă avem vânt sau vreme rea sau în primele faze ale zilei. Recomandarea este ca tratamentele să se facă atunci când temperatura este ridicată și dăunătorul este prezent pe plantă, pentru a putea fi combătut cu insecticide de contact.
”Întotdeauna, Monsanto și specialiștii Monsanto recomandă aplicarea tratamentelor care sunt omologate pentru combaterea acestui dăunător. Sunt o serie de produse, de la piretroizi până la toate grupele de produse care sunt recomandate. Tot timpul, produsul trebuie să fie recomandat și să respecte toate normele de aplicare recomandate de producător”, subliniază Gabriel Ghiță importanța aplicării unui tratament recomandat, omologat pentru combaterea dăunătorului Tanymecus.
Monitorizarea culturii și după aplicarea tratamentului cu insecticid
După aplicarea insecticidului, cultura trebuie monitorizată în continuare. ”Dacă este un atac foarte puternic, va trebui aplicat și al doilea și al treilea tratament. Deci nu există un atac puternic, un singur tratament este suficient și fermierul poate sta liniștit. Până la faza de 5 frunze, cultura trebuie monitorizată zilnic sau măcar o dată la două zile, pentru a vedea dacă tratamentul și-a făcut efectul, dacă mai sunt dăunători vii pe plantă sau dacă e nevoie de aplicarea celui de-al doilea, al treilea tratament”, concluzionează specialistul Monsanto/DEKALB.
