Belgienii au dat năvală în Banat. Terenurile agricole din România sunt de 10 ori mai ieftine decât în Valonia

agrointeligenta.ro - 13 iunie 2013 11:54

Terenurile agricole care se vând cu 50.000 de euro hectarul nu mai sunt excepţii în regiunea Valonia, din Belgia. În schimb, în România, „sunt terenuri întinse cât vezi cu ochii, cu un pământ negru aproape asemănător cu cel care rămâne în urma retragerii apelor după inundaţii” şi care pot fi achiziţionate cu doar câteva de mii de euro hectarul, potrivit jurnaliştilor publicaţiei belgiene „L’Avenir”.

“Terenurile agricole din România, o alegere bună” este titlul unui articolului publicat în L”Avenir”, iar un cuplu de agricultori belgieni povesteşte cum a ajuns să achiziţioneze, cu un randament extrem de bun, terenuri pentru agricultură în apropierea Timişoarei.

„Agricultorii buldozer” şi investitorii

Numeroşi agricultori valoni au ales să investească în România cu costuri reduse şi a meritat pentru că în Valonia preţurile terenurilor au devenit de neînchipuit.
„Micul agricultor nu poate avea nici o şansă să achiziţioneze teren agricol în Belgia, în condiţiile în care hectarul de teren se vinde cu preţul astronomic de 50.000 de euro. În acest context, preţurile luând-o razna, au apărut „agricultorii buldozeri” şi investitori care au înţeles că terenurie agricole din România sunt o investiţie sigură”, notează publicaţia.

Încă din anul 2000, fermierii valoni au pariat pe investiţiile în ţările din Est. Unul din agricultorii intervievaţi, din Namur (capitala Valoniei li reşedinţă a provinciei cu acelaşi nume, aflată la la 60 de kilometri sud de Bruxelles) a reuşit să cumpere 200 de hectare de teren comasat. „În 2002, am plătit mai puţin de 1.000 de euro pe hectar. Anul trecut am primit o ofertă de cumpărare cu 4.000 de euro hectarul”, spune belgianul.

Făcând socoteală reiese că agricultorul a realizat cu puţină răbdare doar din creşterea preţurilor terenurilor o plusvaloare de 600.000 euro. „Şi dintr-o afacere transparentă”, după cum subliniază chiar interlocutorul.

Societate comercială cu terenul dat în arendă

C’uplu de agricultori a ales să păstreze însă terenul, nu au fost tentaţi să-l vândă deşi oferta a fost una generoasă. Tot terenul cumpărat a fost dat în arendă. „Ne-am înregistrat ca societate comercială. Avem un sediu social şi plătim impozite. De asemenea, plătim periodic o sumă unei doamne care a acceptat să ne asigure acest sediu social”, povesteşte unul din agricultori.

An de an, preţurile terenurilor agricole din România au crescut şi fermierii au avut numai de câştigat. Achiziţiile s-au dovedit investiţii de succes.

„Cât vezi cu ochii, în jur sunt terenuri nesfârşite. Este un pământ de culoare neagră, seamănă puţin cu cel care rămâne în urma retragerii apelor, după inundaţii. În perioada când am făcut achiziţia, era plin de terenuri abandonate. Era greu să şi găseşti un teren de dimensiuni mari, era nevoie să cauţi câte un mic proprietar de la care să iei 50 de arii şi adunând să ai la final o suprafaţă convenabilă. În primii ani când am venit în România, în zonele rurale vedeai numai căruţe trase de cai”, îşi aminteşte fermierul belgian.

„Aproape toţi belgienii au venit în România”

În prezent, în zonele agricole din jurul Timişoarei sunt puzderie de investitori belgieni, iar mecanizarea în agricultură e prezentă peste tot, mai notează autorul articolului. „Aproape peste tot, pe lângă Timişoara, vezi acum numai belgieni”, spune surâzând belgianul proprietar de fermă din Banat.

„Au venit belgieni de peste tot, din Couvin, Mettet, Éghezée…Numai în zoma unde am terenul sunt vreo 12 agricultori valoni”, relatează agricultorul din Valonia. Localităţile Couvin, Mettet şi Éghezée amintite de fermierul belgian sunt localităţi importante, cu densităţi mari de locuitori, din regiunea Valonia, din Belgia.

Intermediari specializaţi în vânzarea terenurilor din România

Cum au ajuns însă atâţia agricultori şi investitori să cumpere terenuri în zona Banatului, în special în zonele rurale de lângă Timişoara? Deşi nu oferă prea multe detalii, agricultorul belgian intervievat de jurnalistul de la L ‘Avenir relatează despre un anumit intermediar foarte activ în regiunea Valonia.
„Există un intermediar care are relaţii deosebite la fermele din Valonia. El s-a ocupat de perfectarea achiziţiilor, a făcut toate demersurile necesare în sprijinul nostru. Deşi la început băncile au avut unele reţineri, lucrurile s-au rezolvat, proiectele noastre de achiziţie de terenuri agricole în România au primit finanţarea necesară. Proiectele au devenit realitate pentru agricultorii belgieni, cu sprijinul băncilor”, a adăugat fermierul.

„Venim o dată pe an să verificăm gestiunea”

Deşi cei intervievaţi de jurnaliştii belgieni sunt agricultori, aceştia au preferat să-şi dea terenul achiziţionat în România, în arendă şi să locuiască în continuare în ţara de baştină.

„Venim în România, doar o dată pe an. În primul rând, venim pur şi simplu să ne vedem terenurile. Este o ocazie să facem o inspecţie a proprietăţii noastre de lângă Timişoara, verificăm gestiunea, ne interesăm de socotelile contabile. Suntem interesaţi să avem o bună legătură cu cei pe care îi cunoaştem în România şi suntem, în general, puşi la punct cu toate modificările care apar în legislaţie”, au mai declarat fermierii belgieni.

700.000 de hectare deţinute de investitori străini

Preţul unui hectar de teren agricol în România este de aproximativ 2.500 de euro. Cei dornici să cumpere pământ românesc, în calitate de persoane fizice, vor trebui să aştepte până la 1 ianuarie 2014, când expiră interdicţia privind astfel de tranzacţii, impusă cumpărătorilor individuali şi instituţionali din alte ţări ale Uniunii Europene. Până atunci, astfel de achiziţii sunt posibile numai cu aprobarea instituţiilor de stat specificate.

O metodă de cumpărare a terenurilor este însă prin înregistrarea unei companii în România. Astfel de întreprinderi pot cumpăra terenuri, chiar dacă toţi proprietarii sunt străini,. Situaţia este similară şi în cazul unor persoane străine, dar care au reşedinţa permanentă în România. O altă soluţie este concesionarea terenului, care necesită doar înregistrarea la autoritatea administrativă locală şi în registrul funciar corespunzător. Un astfel de contract de concesiune nu poate dura mai mult de 49 de ani.
România se află în acest moment pe primul loc între ţările din Europa şi pe locul zece în lume în funcţie de procentul de teren agricol controlat de companiile cu capital străin, potrivit unui alt raport GRAIN (organizaţie internaţională neguvernamentală pentru sprijinirea micilor fermieri).

Portugalia, Danemarca, Germania şi Italia se află în topul investiţiilor în terenuri agricole, în România.
În prezent, potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, 8,5% (700.000 de hectare) din suprafaţa arabilă a României este deţinută de investitori străini.