Tocarea cocenilor. De ce este importantă tăierea tulpinilor după recoltarea porumbului
Oana Timar -
Tocarea sau tăierea cocenilor de porumb rămași în urma recoltării culturii agricole este o lucrare importantă care îi ajută pe fermieri să combată eficient o serie de dăunători periculoși.
În Franța, campania de porumb din 2018 a cunoscut numeroase atacuri ale dăunătorilor. Cum mulți dintre aceștia sunt afectează și recoltele din țara noastră, câteva sfaturi oferite de specialiștii Institutului pentru culturi de câmp ARVALIS ne pot fi de mare folos în această perioadă.
Presiunea ridicată a unor lepidoptere în culturile agricole poate avea un impact semnificativ asupra producției, atât cantitativ cât și calitativ. Larvele de ostrinia nubilalis (sfredelitorul european al porumbului) sapă tuneluri în tulpini, făcându-le să se frângă, iar știuleții cad la pământ. S-a constatat și o scădere a greutății boabelor, cu pierderi directe de randament. O altă categorie de pierderi este cea de calitate, pentru că în galeriile săpate de larve se instalează ciupercile de fusarium, ce generează dezvoltărea de micotoxine, care sunt cancerigene.
Companiile dezvoltatoare de tehnologie au creat hibrizi de porumb în al căror genom a fost inserată gena de rezistență la atacul insectelor ostrinia, dar în majoritatea țărilor UE aceștia nu sunt acceptați spre cultivare, deși au aprobare spre a fi importați pentru consum uman și furajer pe piața blocului counitar.
Tăierea cocenilor după recoltare, prima măsură profilactică de reducere a populațiilor larvare
Începând cu lunia septembrie, larvele fluturilor precum ostrinia nubilalis (sfredelitorul tulpinilor de porumb), la care în Franța se adaugă, din aceeași familie, sesamia – pot fi gasite la nivelul solului în colete, unde vor supraviețui iernii. Pentru a limita populațiile de larve capabile să infesteze porumbul în primăvara viitoare, cel mai la îndemână sunt măsurile agronomice, începând cu mărunțirea resturilor vegetale și încorporarea lor în sol. Beneficiul direct al intervenției este reducerea riscurilor pentru sănătatea culturii de grâu (în special cele legate de fusarioză) sau a următoarei culture de porumb. Măsura profilactică este cu atât mai eficientă dacă se desfășoară în mod colectiv, deci este important să facem eforturi pentru creșterea gradului de conștientizare a agricultorilor.
La recoltare, larvele se refugiază uneori la baza tulpinilor. Prin urmare, indiferent de nivelul de atac observat, se recomandă măcinarea tulpinilor imediat după recoltare, pentru distrugerea larvelor și expunerea la frig a altor dăunători, fie aceștia prădători sau paraziți. De aceea, se recomandă ca mărunțirea să fie cât mai fină, pentru a stârpi toate larvele. Există diferite variante prin care putem efectua operațiunea:
– Un tocător cu ax orizontal este echipamentul ideal, dar are dezavantajul că nu ridică tulpinile zdrobite la recoltare.
– Tocarea cu ciocurile mașinii de recoltat poate fi o soluție interesantă și ieftină.
Cu toate acestea, această tehnică nu permite o mărunțire foarte fină și poate fi insuficientă în situațiile cu grad mare de atac, precum în acest an în Franța. În astfel de cazuri, se poate considera finalizarea acțiunii de mărunțire a resturilor vegetale cu un tocător tractat.
Specialiștii ARVALIS ne mai sfătuiesc să încorporăm resturile vegetale în sol, pentru a reduce la maximum riscul ca larvele să treacă peste iarnă.
Există și alte avantaje asociate operațiunii de tocare a tulpinilor de porumb după recoltare, descrise în cele ce urmează.
Dacă recolta următoare este grâul, mărunțirea și încorporarea resturilor vegetale după recoltarea porumbului va reduce riscul de fusarium și micotoxine.
Reziduurile se degradează mai bine în sol și captează azotul. Astfel, la recoltarea târzie, încorporarea resturilor vegetale în primul centimetru de sol reprezintă una dintre puținele modalități eficiente de a captura nitrații în toamnă.
Asigură condițiile pentru semănatul eficient, care să permită o bună răsărire. Dacă se utilizează o semănătoare convențională, prezența unor cantități mari de resturi de plante la suprafață și în patul semincer îngreunează semănatul și creșterea grâului. Dacă se efectuează doar o lucrare superficială, măcinarea și apoi îngroparea parțială a resturilor vegetale facilitează funcționarea semănătorilor cu discuri convenționale sau rapide și poziționarea semințelor de grâu. Semănatul este mai ușor prin eliminarea riscului de blocare elementelor de însămânțare în reziduuri.
Cu cât reziduurile sunt mai mărunt măcinate și mai adânc îngropate, cu atât vor fi prezente în luna mai sub recolta de grâu. Arătura precedată de mărunțirea cât mai fină este, de asemenea, o practică eficientă.
