Fermieri de succesFermierii RomânieiŞtiri agricoleStrategii de afaceri

Strategia ing. Vasile Iacob: Toamna asta n-am mai semănat rapiță!

Vasile Iacob TCE 3 Brazi
În această toamnă, ing. Vasile Iacob nu a mai semănat rapiță, o cultură care i-a adus profit în anii trecuți

Toamna secetoasă, ninsoarea care a acoperit câmpurile încă din noiembrie, diminețile geroase și bruma sunt un veritabil test de nervi, dar și financiar pentru fermierii români. Agricultorii cu experiență își aduc aminte de ani chiar mai complicați, ani în care grâul s-a semănat cu puțin înainte de prima zăpadă sau chiar în ianuarie.

La TCE 3 Brazi, în județul Neamț, ing. Vasile Iacob a văzut multe în anii adunați pe câmp. A trecut prin toamne secetoase, prin zăpezi venite mult prea devreme și prin înghețuri în care culturile au degerat pe pământul bocnă. Despre campania din această toamnă, ing. Vasile Iacob vorbește cu mari rezerve. Parcă a presimțit că vor fi mari lipsuri de precipitații așa că a luat o decizie strategică: nu a semănat deloc rapiță. ”La rapiță nu am semănat. Anul ăsta am fost deștept și nu am mai semănat. De regulă puneam 400-500 de hectare. Am văzut vremea și mi-am spus…nu semăn. Noi în agricultură nu lucrăm niciodată cu date exacte, cu certitudini, trebuie să îți mai asculți și intuiția”, a declarat ing. Vasile Iacob pentru Agrointeligența –  AGROINTEL.RO.

Dacă la rapiță a spus pas în acest an în ferma din Neamț, la grâu s-a semănat temeinic, mergându-se pe mai multe tehnici. În lupta cu seceta, o soluție a dat roade mai bune decât restul. ”Am semănat 1.200 de hectare de grâu, vreo 300 de hectare au răsărit în proporție de 80%. Cum au răsărit? După soia, am semănat direct. Am recoltat și am semănat cu o semănătoare de la Horsch direct în miriște și acolo a răsărit grâul. Faptul că nu am mai prelucrat, utilajul a scos pământ umed și a favorizat germinația semințelor”, a explicat inginerul care coordonează partea de culturi agricole din cadrul TCE 3 Brazi.

Pentru ing. Vasile Iacob nu este pentru prima dată când cultura de grâu îi pune mari probleme. În partea Moldovei, clima l-a obligat în trecut să semene chiar și după Anul Nou. Cu succes, pentru că specialistul parcă ”simte” când poate lucra cu pământul și când nu se poate împotrivi naturii. ”Eu îi înțeleg pe cei care s-au bucurat de ploi și s-au gândit că mai pot semăna. Sunt soiuri de grâu, mai ales soiuri din vestul Europei, care semănate acum înfrățesc în primăvară și dau rezultate foarte bune. Sau Glosa cu un 300 de kilograme de sămânță la hectar, faci producție. Eu am practicat ambele variante și cu rezultate foarte bune. Aveam de regulă soiuri românești și am semănat o cantitate mai mare, vreo 320 de kilograme, prin anii 90. Sau într-un an am semănat un soi care înfrățește mai târziu, am avut o fereastră în ianuarie, pe vreo 100 de hectare și am obținut cam 6.500 de kilograme producție la hectar”, spune ing. Vasile Iacob despre semănatul ”extrem” pe care a fost obligat să îl practice în anumiți ani pentru a-și asigura în fermă cultura de păioase.

Cu grâul care nu-l mulțumește la răsărire, cu o rapiță la care a luat pauză în această toamnă, ing. Iacob își face deja planul pentru porumb. Este cultura agricolă care îl pasionează și la care an de an reușește să aibă printre cele mai mari producții din zona Moldovei, pe suprafețe importante. ”Pe 1.600 de hectare cu porumb ne închidem cu 12.400 de kilograme la hectar la umiditate stas. Am cultivat numai hibrizi de la Pioneer. Vârful l-am avut cu hibridul P9241 (FAO 330) – 15.400 de kilograme la hectar. Noi cultivăm numai porumb cu grupa FAO până în 350, nu ne permitem să mergem cu 400. Și neirigat”, a subliniat inginerul de la TCE 3 Brazi pentru Agrointeligența –  AGROINTEL.RO.

Singura dezamăgire pe care ing. Iacob o are la porumb este cea legată de preț. Chiar și acum , în prag de iarnă, în zona sa prețul porumbului se încăpățânează să penduleze între 60 și 65 de bani pe kilogram. ”Unii colegi speră că prețul va depăși 1 leu. Așa să fie. Nu mă pronunț. În schimb, urmăresc prețul la orz unde sunt creșteri importante. Iar cum noi cultivăm cam 300-400 de hectare de orz în fiecare an, sperăm ca acesta să rămână pe val”, ne-a mai declarat inginerul Vasile Iacob.


Abonați-vă GRATUIT la Agrointeligența - www.agrointel.ro!


Scrie un comentariu