Dorin Cojocaru, APRIL, despre noua Lege a laptelui: Este inutilă și ascunde înființarea unei noi entități de stat
Ramona Dascălu -
Reacția președintelui Asociației Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL) după publicarea de către Ministerul Agriculturii a actului normativ „Legea laptelui și a produselor lactate”, menit să reglementeze piața laptelui din România! Dorin Cojocaru arată că inițiativa legislativă nu are nicio utilitate pentru consumatorul român și chiar contravine Regulamentelor europene în vigoare. Mai mult, legea gândită de MADR pune frână producătorilor români și nu se aplică importurilor.
Președintele APRIL a declarat pentru Agrointeligența – www.agrointel.ro că este o minciună faptul că asociațiile și federațiile din industria laptelui din România au fost consultate în elaborarea Legii laptelui. Astfel, deși Asociația Patronală Română din Industria Laptelui este singura structură cu reprezentativitate națională pe acest sector, având 80% din laptele procesat din România, organizația nu a fost nici consultată și nici invitată de minister la vreo discuție pe tema Legii Laptelui.
„Tocmai primesc niște adrese oficiale pentru că este pentru prima dată când primesc oficial informația despre această inițiativă legislativă. Sunt chiar foarte surprins, mai ales că scrie acolo că s-au consultat cu asociațiile reprezentative și federațiile din domeniu. E o minciună. Au început să mă sune reprezentanții federațiilor de fermieri, asociațiilor de fermieri, chiar și dintre autorități, ca să mă întrebe ce e cu legea asta pentru că din ce am citit se suprapune și chiar încalcă foarte multe regulamente europene: Regulamentele UE 625, 853, 882 și 1169. Deci, noi nu avem un vid legislativ în momentul ăsta, avem o legislație europeană și una națională. Până acum avem vreo 34 de regulamente, legi, hotărâri de guvern, ordin de ministru, care reglementează producerea și comercializarea produselor lactate. De ce mai era nevoie de încă o lege? Să nu uităm că numai anul trecut s-a dat Legea 192 care face referire la etichetarea și comercializarea laptelui. Pentru ce trebuia să mai apară încă o inițiativă legislativă?”, se întreabă Dorin Cojocaru, președintele APRIL.
Dorin Cojocaru crede că această lege se vrea o lege populistă, lipsită însă de utilitate pentru consumator și care, de fapt, ascunde înființarea unei noi entități de stat – Registrul Laptelui: „Este o lege inutilă și are scopul de a ascunde înființarea unei noi entități, ca și Casa de Comerț Unirea, ca și Direcția de Marketing și Comerț. În plus este o lege care nu este făcută cu profesionalism. Nu scrie când va fi notificată la Bruxelles. În mod normal ea trebuie să fie notificată înainte să intre în dezbatere la Senat, să nu pățim cum am pățit cu Legea 88, pe care au votat-o în Parlament și articolul 12 spunea că intră în vigoare la 90 de zile de la răspunsul Comisiei Europene, și ei nici măcar nu notificaseră Bruxelles-ul. Și de Bruxelles au spus că atât timp cât ei nu făcuseră notificarea înainte pentru ei nici nu exista legea și deci nu aveau cum să dea răspuns. E munca în zadar. Mie mi-ar fi rușine să îmi pun semnătura pe așa ceva. Creem costuri și birocrație producătorului din România, doar atât. Am ajuns să mă rog nu să mă ajute MADR-ul cu ceva pe industria laptelui că ajung numai să strice. Orice idee care le vine contravine cursului normal industrie laptelui din România…Vrem un Registru unde să mergem cu căciula în mână, mai mergem cu căciula în mână și la Ministerul Sănătăți,i la DSV, la ANSVSA, la Ministerul Mediului, la ANPC, la primării pentru că și-au făcut și acestea grupuri de control, mergem peste tot și numai pe producător român. A făcut ceva domnul ministru Daea pentru vaca de lapte, pentru filiera laptelui, pentru industrie? Nimeni nu a făcut pentru procesare, nu îi interesează”, a declarat Dorin Cojocaru pentru Agrointeligența – www.agrointel.ro.
Odată cu înființarea Registrului Comerțului, producătorii din industria laptelui din România vor fi nevoiți să scoată din buzunar sume mari de bani pentru noile ambalaje: „Legea laptelui înseamnă iar schimbări de ambalaje, iar costuri. Când s-a updatat Reg. 1169 în 2016, atunci când a trebuit să trecem valoarea nutritivă pe etichetă, a fost un impact financiar de 10 milioane de euro pe industria laptelui. Acum, pentru că cineva are un moft ca noi să mergem cu dosarele și la MADR, pentru că le avem deja la APIA și la ANSVSA, trebuie să mai scoatem din buzunar din nou vreo 8-10 milioane de euro pentru că trebuie să mai aruncăm niște ambalaje. În lege spune că în termen de două luni trebuie să se pună pe etichetă. Păi ambalajele se comandă pentru 6 luni, 10 luni. Ce înseamnă etichetă inscripționată direct pe ambalaj? Pentru că noi nu lipim stickere, ambalajul vine cu eticheta tipărită, vine în role”.
O lege care nu se atinge de importuri
Potrivit președintelui APRIL, noua lege nu va afecta importurile și comerțul intracomunitar. „Culmea, această lege se va aplica numai pe producătorul român. Această nouă lege nu se va aplica și importurilor. Deci, importurile și comerțul intracomunitar nu vor fi afectate. Oricum, se va notifica Bruxelles-ul și ei trebuie să vină cu o motivare clară privind cele patru Regulamente europene. Deci eu lupt împotriva importurilor de falsuri și neconformități și ei vin cu o lege care îmi crește presiunea fiscală și costurile tot pe producătorul român. Unde este logica?”, se întreabă din nou Dorin Cojocaru.
În opinia sa, un alt minus al actului normativ este reprezentat de faptul că nu se află în concordanță cu ceea ce se întâmplă în realitate în industria laptelui. „În lege spune că pentru orice produs, înainte cu nu știu câte zile, trebuie să mergi să îi anunți pe ei. Păi eu dacă vreau să listez un produs la un supermarket mă duc cu 30-50 de zile înainte, îi arăt eticheta, îi arăt produsul. Dacă el nu mă listează, de ce trebuie să mă mai duc la MADR să mai pun iar pătrățel roșu, să schimb iar ambalajele. Se creează un haos. Se vede că nu au informații de ce se întâmplă concret în practică, într-o fabrică. Nu cunosc business-ul, ei stau pe scaune la ministerul Agriculturii și aud și ei așa că a visat unul noaptea că trebuie să înființăm asta, dar s-au consultat cu cineva? Au fost să viziteze vreo fabrică să vadă care este procedura de lucru? Nu! Deci este încă o lovitură dată industriei laptelui din România și urmează și alte domenii”, crede Dorin Cojocaru.
Legea în care laptele crud poate fi procesat termic
De asemenea, pentru că nu au apelat la specialiști, în actul normatic apar erori grave: „În lege scrie că laptele crud este laptele care nu a suportat o tratare termină la mai mult de 40 de grade Celsius. Laptele crud este laptele care nu trebuie tratat termic nici cu un grad. Despre ce vorbim? Laptele crud este laptele de la țața vacii și punct. Și mai scrie acolo aberație, cum că laptele este de la specia vacă, oaie, capră. Nu! Laptele este vaca și dacă e de la altă specia, poate să fie de la măgăriță , abia atunci se precizează specia respectivă”.
Dorin Cojocaru mai spune că această lege nu va rezolva nicio problemă de pe piața laptelui pentru că deja legislație există: „În Regulamentul 1169 ești obligat să scrii pe etichetă tot ce conține produsul. Deci asta cu informarea consumatorului pică. Nu ai voie să spui brânză la un produs care conține grăsimi vegetale, e Regulament european, nu ai voie să vinzi în aceeași vitrină produs lactat care conține grăsimi vegetale, cum ar veni analogue cheese, și să-i spui unt, brânză sau lapte, nu poți pentru că e în Regulamentul european. Nu e nimic nou. Singura chestie nouă este înființarea Registrului Laptelui, și după aia va urma Registrul Mezelurilor și a Cărnii, Registrul Pâinii. Deci ei vor să dețină o informație pe care puteau să o ia de la ANSVA, dar vor și ei o bucățică, să aibă și ei o bucățică de control, o bucățică de cașcal vor și ei”.
Președintele APRIL crede că Legea laptelui va trece de Parlament întrucât este o lege populistă: „Fiind așa îmbrăcată într-un ambalaj populist cred că o să o voteze ÎN Parlament. Asta va aduce costuri și lipsă de competitivitate pe industria românească. Mă rog la Dumnezeu să nu ajungă în Senat. Vreau să văd punctul de vedere al ANSVSA-ului pe această lege pentru că ei au legătură directă cu Uniunea Europeană pe tot ceea ce înseamnă autorizare și verificare a produselor alimentare. I-a întrebat cineva pe ei înainte? Nu! Hai să ne facem că muncim”.
Actul normativ elaborat de Guvern trebuie trimis Parlamentului României, iar inițiativa legislativă trebuie să întrunească votul aleșilor pentru a intra în vigoare.
