• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • URĂTURI MOLDOVENEȘTI VECHI. Cele mai frumoase strigături de anul Nou

    agrointeligenta.ro agrointeligenta.ro -

    Urăturile vechi moldovenești de Anul Nou își păstrează magia și în ziua de astăzi. Versurile populare păstrate în satele din zona Moldovei sunt cele care răsună încă pe ulițele din sate și comune.

    În Ajun de An Nou, urăturile vestesc lucrurile bune ce vor veni, îmbinând în versuri pățanii vin viața de la țară, elemente hazlii din viața de zi cu zi, dar și mesaje optimiste care stârnesc zâmbetul și optimismul gazdelor.

    Cea mai cunoscută urătură populară este Sorcova, urmată de strigătura ”Aho, aho” și de ”Bună seara, gospodari”, iar versurile originale pentru aceste trei urături le regăsiți mai jos, în forma lor culeasă din satele moldovenești.

    Urături moldovenești de Anul Nou. Sorcova – versuri originale

    Sorcova, vesela,
    Peste vară,
    Primăvară,
    Să trăiţi,
    Să-mbătrîniţi:
    Ca un măr,
    Ca un păr,
    Ca un fir
    De trandafir,
    Tare ca fierul,
    Iute ca oţelul;
    Tare ca piatra,
    Iute ca săgeata;
    La anul
    Și la mulţi ani!

    Urături moldovenești de Anul Nou. Aho, aho – versuri originale

    Aho, aho, ho-ho, ho-ho!
    Sara lui Sfântu’ Vasili,
    La mulţi ani, boieri, cu bini!
    Ia poftim di vă sculat,
    Dar și nu vă supărat;
    Daţî-vă lângă perdele
    S-ascultati vorbili mele.
    — Hăi, hăi!
    Roata-i, măi!

    S-a sculat mai an Bădica Traian
    Sî s-o-ncălecat
    Pi-un cal învăţat,
    Cu numili di Graur,
    Cu şaua di aur,
    Cu frâu di mătasă,
    Cât viţa di groasă.
    — Roata-i, măi! Hăi, hăi!

    El în scări s-o ridicat,
    Peste câmpuri s-o uitat
    Să aleagă loc curat
    Di arat si sămănat.
    Și-o arat:
    Lunile – câmpurile,
    Martile – șesurile,
    Miercurile – fâneţele,
    Joile – văile.
    — Roata-i, măi!
    Hăi, hăi!

    Iar cînd lucrul l-a sfârşit,
    Iată, mări, s-o stârnit
    Un vânt mari pe pământ
    Şi ploi mulţi după vânt,
    Pământu’ de-o răcorit
    Si sămânța de-o-ncolțit.
    — Roata-i, măi!
    Hăi, hăi!

    În lună, la săptămână,
    Ş-o umplut de aur mâna,
    Sî sî dusî ca sî vadî
    Di i-o dat Dumnezău roadă,
    Şi di-i grâu răsărit,
    Şi di-i spicul aurit.
    Iera-n pai ca trestia
    Si-n bob ca mazărea.
    Aşa di bini ci-i părea,
    Nici pe-acasă nu vinea.
    — Roata-i, măi!
    Hăi, hăi!
    S-o dus la
    — Roata-i, măi!
    Hăi, hăi!

    Şi pi toţ i-o dus
    Şi pi toţ i-o pus în bătaia vântului, în răcoarea câmpului.
    Ii cu stânga apucau
    Şi cu dreapta secerau
    Şi prin lan înaintau,
    Di păreu că înotau,
    Ş-au făcut clăi,
    Din clăi – odobăi,
    — S-înc-o dată roată, măi!
    Hăi, hăi!

    Ş-au încărcat douăsprezăci care mocăneşti
    Ş-au plecat la moară la Ivăneşti.
    Dară hoaţa cea de moară,
    Când văzu atâtea care încărcate cu povară,
    Puse coada pe spinare
    Ş-o tuli în fuga mare
    La cea luncă de scăpare:
    Lunca mare –
    Frunză n-are;
    Lunca mică –
    Frunza-i pică,
    Sai, voinice, ş-o ridică! —
    Roata-i, măi!
    Hăi, hăi!

    Iar moraru’, meşter mare, …tu-i mama cui îl are,
    Luă ciocanu şi dă cioc, boc,
    Si-mi dădu moara la loc;
    Şi-i mai dă şi una-n splină
    Ş-o aşază pi faini;
    Sî-i mai dă sî una-n săli
    Ş-o aşazî pi măsăli –
    Sî ni-o făcut faini curatî,
    Di toatî lumea lăudatî.
    Ş-am plecat spre casă;
    Dară mîndra jupîneasă
    Auzea tocmai din casă
    Scîrțîitul carelor,
    Chiotul flăcăilor, în cămări alerga,
    Şi din cui îşi alegea,
    — Roata-i, măi!
    Hăi, hăi!

    Sîtî mari sî cam deasî,
    Tot cu pînzi di mătasî.
    Şî cernea, mări, cernea,
    Ninsorili-asternea –
    Sus bat tobili –
    Jos curg negurili.
    S-o făcut un colac mari rotat,
    Pi roata morii măsurat.
    Şî l-o rupt în douî,
    Sî ni-o dat si nouî;
    Şî l-o rupt în trei,
    Sî i-o dat lui Andrei;
    L-o rupt în patru,
    S-o dat la tot satu’;
    L-o rupt în cinci,
    Ş-o dat la cei plugari voinici.
    Am mai ura, am mai ura,
    Dar nu sîntem di ici, di colea.
    Sîntem di la Buza Vechi,
    Undi-i mîta strechi,
    Iar motanul, bată-1 focu’,
    Mi-a ros cojocu’,
    S-am rămas într-un ilic,
    Di mă ia benga di frig.
    Am mai ura ş-am mai ura,
    Dar ni-i teamî c-om însăra,
    S-avem a treci
    Pisti-o apî reci
    Sî stau leii,
    Paraleii,
    Cu gurile căscaţi,
    Cu limbili lăsaţi
    Sî ni-apucî pi la spati,
    Sî ramîi fetili di Sfîntu’ Vasîli nisărutati.
    Ş-am mai ura, am mai ura,
    Dar ni-i cî vom însăra,
    Cî nu sîntem di ici, di colea,
    Sîntem di la Muca-Cuca,
    Undi-i mămăliga cît nuca
    Ş-o păzăsc doisprezăci cu măciuca,
    Şî n-apucî nici furnica;
    Cum o luat o fărmătură
    I-a dat în cap c-o dispicătură.
    Ş-am mai ura, ura,
    Dar nu sîntem di ici, di colea,
    Ci sîntem di la Galat,
    Undi sînt boieri bogat
    Cu giubeli –
    Di nuieli;
    Cu papuci –
    Di coj’ di nuci;
    Sîntem de la Galat,
    Undi-s cînii îmbrăcat
    Cu paltoani,
    Cu bastoani
    Şî cu gheti-americani.
    Şî sîntem din Ţipirig,
    Undi mor cînii di frig,
    Iar fetili, di călduri,
    Stau cu genunchii la guri.

    Busuioc verdi pi masă,
    Ramâi, gazdă, sănătoasă,
    Că mă duc la altă casă,
    Undi-i fata mai frumoasă
    Si nevasta mai aleasă.
    Aho! Aho! oprit, flăcăi!
    Ş-înc-o dată, măi flăcăi,
    Căci iar mi-i săti, iar mi-i foami.
    Ş-înc-o dată, măi Ioani;
    Iar mi-i foami, iar mi-i săti.
    Ş-înc-o dată, măi băieţi.
    La anu şi la mulţ’ ani!
    Aho, aho-ho-ho-ho!

    Urături moldovenești de Anul Nou.  Bună seara, gospodari – versuri originale

    Bună seara, gospodari,
    Oameni buni și fete mari!
    Bună seara cu onoare
    La tineri si domnişoare!

    Vă-ntrebăm cu suflet bun,
    Cum vă aflaţi pân-acum?
    Dacă nu vă supăraţi,
    Ascultare să ne dati;
    Să vă spunem despre noi,
    Despre-un plug cu patru boi:
    — Mânați, măi!
    Hăi, hăi!

    Timpul care ne aflăm,
    Am venit să vă urăm;
    Aveţi puţină răbdare
    Ca să dăm plugu’ la mare.
    Şî ni-apucarîm din păcate,
    Trecurăm prin nişte sate,
    Şî trecurăm printr-un sat,
    Pisti-un gospodar am dat
    Şi anumi sî vi-l spui,
    Ghitî Toma din Vaslui.
    Avea patru feti frumuşăli,
    Di-ţ dadei viaţa pi eli.
    Aşa erau di gătiţi,
    Parcă erau logodiţi;
    Iar fetiţa cea mai mare
    Era fudulă mai tare.
    Pe cât era de pretenţioasî,
    Tot pe-atît de puturoasî.
    Mai avea o meserie,
    Nime n-o putea s-o ştie –
    După uşă şi supt pat
    Di trei luni n-a măturat.
    Păianjînii făceau perdeli,
    Şî muştili găureli.
    Nu e vorbî sau minciuni,
    Dar i-o fatî foarti bunî:
    Toarci-un căiraş di lînî,
    Di-o lunî ş-o săptămînî,
    Sî mai stă-n furcî vo trei,
    C-asa-i meseria ei. —
    Mânați, măi!
    Hăi, hăi!

    A-nceput cu var să dea,
    Nici acolo nu putea.
    A vrut să fac-un fular,
    Nici acolo n-avea dar –
    Că-s andrele subţiri
    Şi se înţepa la mîni.
    Darul ei îl ştiau tot;
    Avea părul scîrlionţ! —
    Mânați, măi!
    Hăi, hăi!

    Nu pentru vin şi mâncare
    Urăm casa dumitale;
    Sau de vină pentru bani
    Să dăm mîna la mulţi ani.
    Vrem să dăm mină cu mână
    Sî să facem voie bună.
    Păi, dea Dumnezeu bine
    De-acum anul care vine!
    Bună seara, gospodari,
    La anu’ si la mulţi ani!

    Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

    CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru Android sau iPhone!

    Te-ar mai putea interesa

    Recomandările FMC: De ce este Kenesbor® alegerea potrivită pentru fertilizarea culturii de floarea-soarelui Cum se rezolvă carențele de fosfor și de zinc la porumb Recomandările FMC pentru fertilizarea foliară la porumb

    Ultimele știri

    Adrian Oros: Funcționarii APIA lucrează și sâmbăta și duminica pentru subvențiile fermierilor! A murit Florin Stegariu, unul dintre cei mai mari fermieri din Iaşi! Funcţionarii greşesc, fermierii plătesc! Un agricultor are de plătit penalităţi şi dobânzi pentru o sumă ce i s-a virat din greșeală!

    Căutare în articole