• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Ce sunt cormoranii, păsările-problemă pentru pescari

    Oana Timar -

    Ce sunt cormoranii, păsările care i-au creat mari neplăceri ministrului agriculturii Petre Daea. Făcând abstracție de declarația cel puțin amuzantă, dar și nefericită, a șefului MADR care declara că la noi în țară, cormoranii înoată în piscine, aceste păsări reprezintă o mare problemă pentru sectorul piscicol. Este și motivul pentru care ministrul Petre Daea a fost întrebat în comisia de specialitate cum va aborda România chestiunea cormoranilor în perioada în care țara noastră deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

    Definiția cormoranului o găsim în DEX. Cormonarii sunt păsări acvatice palmipede, dăunătoare pentru că se hrănesc cu pește, având penele de culoare neagră-verzuie, împestrițate cu alb pe cap și pe gât, cu cioc lung și încovoiat la vârf și cu coada lungă, rigidă.

    Pasărea poate fi întâlnită vara în Delta Dunării unde trăiesc trei specii de cormoran: Cormoranul mare (Phalacrocorax carbo) (91 cm), Cormoranul mic (Phalacrocorax pygmaeus) (48 cm) şi Cormoranul moţat (Phalacrocorax aristotelis) (76 cm).

    Denumirea de „cormoran” provine din limba latină ”corvus marinus“ (în traducere ”Corb de mare”).

    Cormoranii consumă pește în cantități mari

    Cormoranul consumă zilnic până la un kilogram de peşte, uneori dintr-o singură înghiţitură. De obicei, sunt organizaţi în grupuri de 200 – 1.000 de exemplare care vizitează zilnic fermele piscicole aflate la distanţe de până la 50 de kilometri de locul de cuibărire sau de adăpost. Asta înseamnă că zilnic, un fermier piscicol pierde între 200 şi 1.000 de kilograme de peşte.

    Cormoranii – ”dușmanii” pescarilor

    Cormoranii nu înoată, astfel, în piscină, așa cum ar putea să o facă o lebădă. Ba, mai mult, cormoranii sunt ”dușmanii” pescarilor, după cum arată Cătălin Platon – Preşedinte ROMFISH – Asociaţia Naţională a Producătorilor din Pescărie.

    ”Semnalăm de mai bine de două decenii că piscicultura românească este ameninţată de creşterea populaţiilor de cormorani, pasăre care se hrăneşte exclusiv cu peşte, şi care este protejată de legislaţia europeană în virtutea faptului că migrează. Deşi reglementările europene stabilesc protecţia până la “un nivel care să îndeplinească condițiile ecologice, științifice și culturale, ținând seama în același timp de condițiile economice și de recreere sau pentru a adapta populația acestor specii la nivelul respectiv”, nimeni nu reuşeşte să ne spună care este acest nivel”, arată Cătălin Platon.

    De la o populaţie de cormorani de circa 5.000 de exemplare în anii ’60 avem, la nivel european, circa 1.800.000 de exemplare dintre care 100.000 sunt în România. În general, habitatul cormoranilor era Delta Dunării şi bălţile naturale formate de aceasta cu ocazia revărsărilor periodice, unde hrana era abundentă.

    Exista înainte de 1989 o măsură de control al populaţiei de cormorani pentru a se reduce nivelul pagubelor produse fermelor piscicole din Deltă. Intrarea României în Uniunea Europeană a obligat România să respecte legislaţia comunitară, printre care şi Directiva Păsări şi în acest mod simplu, intervenţia asupra cormoranilor a fost stopată. ”Diminuarea resurselor de peşte din Dunăre, cauzate mai ales de îndiguiri, desecări şi tranformarea în terenuri agricole a bălţilor Dunării, a făcut ca populaţia de cormorani să crească şi, pe cale de consecinţă, să caute hrana în locuri unde aceasta este mai abundentă şi mai uşor accesibilă„, explică președintele ROMFISH.

    Câți cormorani avem în România

    În România există inventariată o populaţie de circa 80.000 – 120.000 de cormorani care stau circa 210 de zile dintr-un an în preajma amenajărilor piscicole. Asta înseamnă circa 21.000 de tone de peşte anual pierdute doar din cauza cormoranilor de către fermierii piscicoli, adică 2/3 din producţie. ”Şi în timp ce pentru agricultură se primesc 250 euro/ha pentru a lasă 10% din recoltă pe câmp pentru hrana pasărilor, în piscicultură, pentru a lăsa 66% din recoltă pentru hrana păsărilor nu se primeşte nimic”, este nemulțumirea exprimată de Asociaţia Naţională a Producătorilor din Pescărie.

    Problema cormoranilor nu este numai una românească

    Problema cormoranilor şi a pagubelor pe care le produc pisciculturii şi stocurilor de peşte din ape interioare şi mări nu este o problemă românească, ci este una europeană. ”Din aceste motive considerăm intervenţia ministrului agriculturii Petre Daea ca exprimând nu doar poziţia producătorilor din piscicultură din România, dar şi pe cea a fermierilor piscicoli din Europa Centrală şi de Est, împreună cu care România încearcă să construiască un viitor acestei activităţi vechi de 5000 de ani, care pe lângă asigurarea siguranţei alimentare cu produse de calitate are un rol hotărâtor în menţinerea biodiversităţii”, arată Cătălin Platon.

    ”Trebuie precizat, de asemenea, că asaltul păsărilor şi mamiferelor ihtiofage împotrivă cărora restricţiile specifice ariilor naturale protejate de interes comunitar împiedică fermierul să ia măsurile adecvate de protecţie şi asupra cărora chiar metode acceptate în alte state europene nu mai dau rezultat pot conduce, şi în unele cazuri chiar au condus, la abandonarea fermelor piscicole, renunţarea la practicarea pisciculturii şi utilizarea terenurilor amenajate piscicol pentru o agricultură de slabă productivitate, dar cu plăţi substanţiale pentru măsurile de agromediu sau chiar la abanonarea definitivă. Abandonarea practicării pisciculturii au dus la dispariţia speciilor specifice ecosistemelor acvatice şi în consecinţă la pierdere biodiversităţii în regiune. Amenajările piscicole sunt elemente esenţiale în conservarea speciilor caracteristice zonelor umede în Centrul şi Estul Europei”, se mai arată în comunicarea oficială cu privire la cormorani și problema pe care o reprezintă pentru sectorul piscicol din România.

    Ministrul Petre Daea la Bruxelles

    Declaraţia ministrului Petre Daea la Bruxelles despre cormorani: ”Am discutat cu Comisarul, a văzut România, pentru a fi expresiv, persuasiv, a fi convingător, i-am spus că cormoranii în România fac baie în piscine. Atât de mulţi. Nu se mai feresc de oameni, de pescari nici atât. Pun în pericol un sector alternativ şi un sector complementar, alternativ pentru momentele pentru care nu ai acces la resurse pe o perioadă de timp ştiind elementul de prohibiţie pe care trebuie să-l păstrezi, complementar că poţi găsi în interior în apele tale soluţia de a creşte anumite specii care să asigure pe de o parte locuri de muncă, pe de altă parte hrană foarte bună şi, ca răspuns aici, o hrană sănătoasă, a se vedea interpretarea privind conceptul acesta de a păstra echilibrul şi a genera progres”.


    Te-ar mai putea interesa

    Paradisul Cireșelor și-a deschis porțile! Vizitatorii pot mânca fructe pe săturate și să își culeagă cireșe pentru acasă Ordin MADR pentru deblocarea unei noi subvenții APIA așteptate de fermieri Ultima oră de la ANM: Cod Galben de ploi torențiale și grindină emis pentru 13 județe

    Ultimele știri

    De ce nu renunță fermierul Eugen Truetsch la vaca de lapte, deși nu îi aduce profit Bursa de cereale – prețuri azi în portul Constanța și în UE. Rapița a depășit 500 euro/tonă Francezii care au vândut fabrica de zahăr de la Luduș au raportat o triplare a profitului