Ştiri agricoleStrategii de afaceri

Doi soţi şi-au făcut o făbricuță în curte: ”Nu ne-a plăcut să ne plângem, că e greu, că nu se poate”

Afacere de familie construită prin muncă și finanțată la început cu împrumuturi. Doi soţi din Săveni, judeţul Botoşani, au reuşit să pună pe picioare o făbricuţă de brânzeturi în curtea casei, cu împrumuturi şi economii. După 14 ani au ajuns la o cifră de afaceri de 1,3 milioane lei.

În oraşului Săveni (judeţul Botoşani) există o tradiţie în prelucrarea caşcvalului. În anii comunismului aici a funcţionat una dintre cele mai celebre fabrici de caşcaval din ţară, cu reţete unicat şi cu exporturi masive. După 1990, în numai câţiva ani, fabrica de la Săveni a intrat în faliment şi s-a închis.

Unul dintre oamenii care a mai prins deschisă această fabrică este Viorel Şvabu, un localnic.

A reuşit să înveţe câteva secrete ale preparării lactatelor şi mai ales a renumitul caşcaval de Săveni, dar şi a unui preparat unic în ţară, „buricul“ de Săveni. În urmă cu 15 ani, bărbatul şi-a făcut o făbricuţă de caşcaval în curtea casei.

Astăzi, Viorel Şvabu şi soţia lui, Ştefania, au o cifră de afaceri de peste 1,3 milioane de lei şi produc anual 70 de tone de caşcaval, sub brandul Vioffany.

„Nu ne-a plăcut să stăm să ne plângem că este greu sau că nu se poate. Am pus accent pe calitate, ne-am străduit şi sperăm să fie din ce în ce mai bine“, spune Ştefania Şvabu. Cei doi au folosit doar fonduri proprii şi împrumuturi, pentru că nu se punea problema pe atunci de fenduri europene. „Pur şi simplu am folosit economiile strânse plus un credit bancar. Am riscat totul în acel moment. Aveam reţetele şi speram să reuşim măcar să trăim din asta“, adaugă Ştefania Şvabu.

Fabrica era compusă din patru camere, lângă casa în care locuiesc soţii. Acolo a fost amenajată linia de producţie, tradiţional, cu ustensile din lemn acolo unde se putea. Societatea avea atunci trei angajaţi şi producea până în 2016 cel mult 900 de kilograme de caşvacal şi alte brânzeturi. „Asta era ideea: să le oferim oamenilor preparate tradiţionale. Preparate industriale erau peste tot şi era greu să ţii pasul cu marile companii. Aşa că ne-am axat pe aceste preparate tradiţionale, făcute cu acel gust de la ţară“, spune Viorel Şvabu.

Citiți continuarea reportajului pe www.adevarul.ro


Abonați-vă GRATUIT la Agrointeligența - www.agrointel.ro!


Scrie un comentariu