• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Ministerul Agriculturii, decizie. Berbecii de rasă vor fi genotipați pentru a stopa scrapia

    agrointeligenta.ro

    Proiect pentru oieri, anunțat oficial de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Așa cum Agrointeligența-AGROINTEL.RO v-a informat în premieră, MADR vrea prin Agenţia Naţională pentru Zootehnie (ANZ) să efectueze testele de genotipizare a scrapiei, prin laboratorul propriu, pentru tineretul mascul din speciile ovine/caprine care intră la reproducție în anul 2019 în cadrul programelor de ameliorare aprobate.

    Preşedintele Asociaţiei Moldoovis şi secretar general al Federaţiei Romovis, Ionică Nechifor, a dezvăluit pe 28 februarie pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO că  ministrul agriculturii, Petre Daea, le-a comunicat președinților de asociații că programul de genotipare va primi finanțare în bugetul pentru 2019 urmând ca toate instituțiile implicate să pice de acord cu aportul pe care îl vor avea în program.

    Agrointeligența-AGROINTEL.RO a scris despre acest subiect aici: 34.000 DE BERBECI VERIFICAȚI DE MADR pentru SCRAPIE! MASCULII SENSIBILI, INTERZIȘI LA VÂNZARE

    Acum Ministerul Agriculturii a lansat în dezbatere publică proiectul care prevede că  testele de genotipizare a scrapiei se efectuează de către Agenție gratuit, în limita alocărilor bugetare, prin laboratorul propriu, pentru tineretul mascul din speciile ovine/caprine care intră la reproducție în anul 2019 în cadrul programelor de ameliorare aprobate.

    ”În România, incidența exploatațiilor în care se depistează focare de Scrapie a crescut în ultimii ani, astfel încât se impune luarea de urgență a unor măsuri menite să reducă frecvența alelelor de tip VRQ din populatia activă de ovine/caprine. Prin lucrările efectuate în laboratoarele proprii, Agenția își propune să coordoneze activitatea de ameliorare genetică a rezistenței la Scrapie, pentru ovinele/caprinele din programele de ameliorare, înființând o bază proprie de date și urmărind la nivelul fiecărui program de ameliorare, lucrările de potrivire a împerecherilor, pentru obținerea în descendență, indivizi cu o frecvență crescută a alelei ARR, reducând în același timp prevalența alelelor a căror contribuție la suceptibilitatea la EST a fost demonstrată”, se arată în proiectul MADR.

    De precizat că proiectul are nevoie și de aprobarea Guvernului și de publicarea în Monitorul Oficial.

    O responsabilitate mai mare și pentru asociațiile care vând berbeci cu origine

    Acuzațiile lansate către asociațiile care vând berbeci cu origine nu vor mai avea acoperire după terminarea programului de genotipare întrucât pe certificatul care va însoți animalele vândute va fi scris clar nivelul de sensibilitate la scrapie.

    ”Pe certificatele zootehnice vom introduce această măsură de genotipare iar odată ce un fermier achiziționează un mascul va vedea acolo gradul lui de rezistență, în ce grupă se încadrează. Și rămâne la decizia lui dacă îl cumpără sau nu. Deci ca să înțeleagă toată lumea, vine odată Ministerul Agriculturii cu acest program și mai este și ANSVSA-ul care face această genotipare printr-un program strategic dar nu au un număr țintă de masculi ci vorbim de acele ferme care au minim 10 berbeci. Este o măsură limitată acolo iar din punctul meu de vedere programul Ministerului Agriculturii este mai accesibil pentru că toți fermierii vor fi verificați fie că fermierul are în exploatație 4,5,10 berbeci ei trebuie genotipați. Nu doar 10, adică nu mi se pare corect”, a mai punctat Ionică Nechifor.

    Reamintim că scrapia cunoscută si sub denumirile de boala tremurătoare a oilor este o boală cu evoluţie sporadică sau endemică a oilor, caprelor.  La începutul anului 2003, screpia a fost diagnosticată pentru prima dată în cadrul IDSA, si în câteva judeţe din România, de dr. N. Alexandru (comunicare personală). În prezent, singurele ţări considerate cu certitudine libere de scrapie sunt Australia şi Noua Zeelandă.

     De regulă, boala este introdusă în turmele indemne cu animale aflate în perioada de incubaţie iar calea de transmitere cea mai frecventă este de la mamă la miel. Datorită perioadei de incubaţie foarte lungi, o oaie contaminată poate transmite boală la mai multe generaţii de miei înainte de a prezenta primele simptome de scrapie. Este dovedită însă transmiterea orizontală a bolii în urma coabitării în perioada de stabulaţie sau pe păsune, în special prin consumul învelitorilor fetale contaminate.

    Clinic boala debutează cu modificări de comportament ce se manifestă iniţial intermitent, pentru a se accentua pe parcurs. Animalele devin indiferente sau exagerat de atente la stimulii din jur, au un facies timorat, uneori sunt agresive, îsi pierd instinctul gregar si se separă de turmă. Sunt usor excitabile, reacţionând prin tremurături şi convulsii. Concomitent sau mai târziu apar manifestările de parestezie pruriginoasă ce pot fi provocate: prin frecarea zonei lombare, animalul ia o poziţie caracteristică, cu capul ridicat şi făcând miscări energice de ciugulire cu buzele.

    Te-ar mai putea interesa

    Primar-fermier cu 600 de hectare: a încasat despăgubiri de secetă, apoi a vândut porumbul recoltat! Fermierul Dacian Sabău a recoltat 7.500 kg/ha la grâu, fără un gram de fosfor aplicat. Ce produs a făcut diferența? Guvernul a aprobat programul prin care românii din Diaspora primesc 200.000 de euro pentru a porni o afacere în România Primele terenuri care pierd subvențiile APIA din acest an! Fermă de 3.600 de hectare din vestul țării – scoasă la vânzare!

    Ultimele știri

    Ministrul Transporturilor despre blocajul cerealelor pe calea ferată: „La mine nu a ajuns o astfel de informație” Scandalos: Fermierii români – cu cerealele blocate! Toate trenurile de marfă au fost alocate grâului din Ucraina ANSVSA a confirmat două noi focare de variolă în Constanța. Peste 1.100 de oi în fermele afectate Consiliul Concurenței: Amenzi de 83,2 milioane de lei pentru 21 de companii din agribusiness Catalogul zonelor prioritare pentru biodiversitate, contestat de fermieri. Florian Ciolacu, CFRO: „Agricultura are nevoie de reguli previzibile”