Creșterea albinelorŞtiri agricole

Găselnița în stup. Combatere și prevenire la molia de ceară

Metode eficiente pentru a scăpa de găselniță sau molia cerii, un dăunător prezent în viața apicultorilor. Găselnița este un parazit care nu atacă direct albinele, care sunt vizate numai în stadiul de larvă, însă molia face pagube în fagurii de ceară și la puietul de albine. Combaterea găselniței este dificilă pentru că nu se pot aplica tratamente chimice ce ar dăuna inclusiv albinelor.

Perioada atacurilor moliei de ceară încep din luna august şi până în iarnă, precum şi primăvara devreme, apicultorii se confruntă cu acest dăunător al stupului.

  • Găselniţa mare (Galleria mellonela): ce este și cum arată acest dăunător
  • Cum arată Găselniţa mică (Achroea grisella)
  • Combaterea moliilor de ceară în stup 
  • Combaterea fizică a găselniței
  • Combaterea biologică a găselniței în stup
  • Combaterea biologică a găselniței în stup
Găselniță adultă

Găselniţa mare (Galleria mellonela): ce este și cum arată acest dăunător

Găselniţa mare este un fluture gri închis, cu lungimea corpului de 10-15 mm. Masculul este mai mic decât femela, iar în perioada de împerechere emană feromoni care atrag femelele. La câteva zile de la ieşirea din gogoaşă, adulţii se împerechează, după care femelele pătrund în stupi (sau în încăperile cu faguri de rezervă sau de reformă), unde depun circa 1.000 de ouă în grămezi de câte 80-100, care vor fi depuse pe fagurii mărginaşi, pe fundurile stupilor unde sunt resturi de ceară, precum şi în alte locuri, unde albinele nu ajung. După 10 zile din ouă ies larvele (omizile), care în următoarele 30 de zile se vor hrăni cu ceară, săpând galerii în faguri. Această perioadă, în funcţie de condiţiile de mediu, se poate scurta până la 20 de zile sau se va prelungi până la 45 de zile. La sfârşitul acestei faze de dezvoltare, omida încetează hrănirea, se retrage într-un loc ascuns, unde îşi ţese o gogoaşă şi se transformă în nimfă. Gogoşile sunt de multe ori situate în adâncituri săpate în lemn, datorită unor secreţii care au capacitatea de a descompune celuloza.

Faza de nimfă durează circa 14 zile, după care metamorfoza se termină odată cu ieşirea din gogoaşă a moliei adulte. Capacitatea de a distruge a moliilor este foarte mare, de aceea şi protecţia împotriva lor trebuie să fie pe măsură. Numărul generaţiilor dintr-un an este în funcţie de temperatura mediului ambiant; în condiţii optime de temperatură de 30-34°C, ciclul complet de dezvoltare a moliei mari este de cca 44 de zile, iar la temperaturi mai joase se poate prelungi la 70 de zile şi chiar mai mult. Prin urmare, temperaturile apropiate de cele din cuibul stupului sunt cele optime pentru dezvoltarea moliei, pe când cele scăzute îi stagnează dezvoltarea, frigul chiar distrugând-o. Diverşi autori au constatat că la o temperatură de 10°C metamorfoza moliei stagnează, la 0°C larva, nimfa şi insecta adultă mor în decurs de 12 ore, iar la -9° C după 2 ore.

Având în vedere numărul mare de ouă pe care îl depun moliile, precum şi dezvoltarea rapidă a larvelor rezultă că au o capacitate de distrugere foarte mare. O larvă consumă în dezvoltarea ei 0,4 grame ceară, iar de la o molie care depune 1000 de ouă din care vor rezulta femele, a căror descendenţi în trei generaţii vor fi un milion de larve, au capacitatea de a distruge 400 tone de ceară. Bineînţeles că aceasta este o situaţie ipotetică, deoarece în natură nu există temperaturi permanent optime; apoi, albinele, în momentul în care găsesc ouă, larve sau pupe, le distrug, nemaipunând la socoteală intervenţia apicultorului, dar modelul ipotetic scoate în evidenţă foarte clar pericolul pe care îl reprezintă acest dăunător.

Molia de ceară în faza de larvă

Cum arată Găselniţa mică (Achroea grisella)

Achroea grisella sau găselniţa mică, se aseamănă cu cea mare, dar are corpul de maxim 10 mm şi aripile de culoare argintie. Femela depune până la 300 de ouă din care ies larvele, care au aceeaşi conformaţie şi culoare însă sunt puţin mai mici decât cele ale moliei mari.

Molia mică este mai puţin răspândită decât cea mare.

Pagubele produse de găselniţă constă în distrugerea fagurilor din stupii populaţi sau de la rezervă, a fagurilor reformaţi din depozitele în care sunt ţinuţi până la prelucrare, precum şi a puietului de albine pe care larvele moliei îl omoară prin perforarea pereţilor, prin descăpăcirea celulelor sau prin intoxicarea cu excrementele lor.

Descăpăcirea puietului mort din cauza găselniţei este făcută în principal de către albine, în scopul evacuării acestuia. Pe un fagure atacat de găselniţă se văd şiruri de celule perforate sau cu căpăcele bombate şi mai închise la culoare. Descăpăcind aceste celule se constată că nimfele sunt moarte, iar pe ele se văd excrementele găselniţei sub formă de puncte negre. În general, cele afectate sunt familiile slabe, care nu îşi pot apăra toţi fagurii, dar în perioada de toamnă şi primăvară, dacă familiilor puternice li se adaugă mai mulţi faguri decât capacitatea lor de acoperire, pot fi afectate şi acestea. Rosăturile de carton sau ziar cu care unii apicultori împachetează stupii pe perioada de iernare, dacă nu sunt îndepărtate primăvara, reprezintă refugii ideale pentru dezvoltarea moliilor. Dacă fundurile sau corpurile stupilor prezintă crăpături mai mari unde se adună resturi de ceară, aici se pot dezvolta moliile. Practic, despre moliile de ceară se poate spune că sunt speculanţii perfecţi care profită de orice oportunitate, ceea ce face să fie foarte greu de combătut.

Combaterea moliilor de ceară în stup

În decursul timpului s-a recurs la tot felul de metode de combatere. Mijloacele chimice de combatere sunt respinse, deoarece pot fi dăunătoare pentru utilizator, iar pe de altă parte, pot rezulta reziduuri în miere.

Combaterea moliilor de ceară în stup de face în prezent cu benzi de sulf, care prin ardere mocnită degajă dioxid de sulf care omoară toate formele de dezvoltare a moliilor, mai puţin ouăle. De asemenea, se poate folosi cu succes acidul acetic care distruge şi sporii de Nosema. Aceste procedee pot fi utilizate doar la ramele ţinute în depozite pentru păstrare. În acest caz puteti folosi produsul MOLI-STOP.

Combaterea fizică a găselniței

O bună aierisire a spaţiului de depozitare împiedică dezvoltarea moliilor, deoarece acestora nu le convin curenţii de aer. Frigul este de asemenea un obstacol în dezvoltarea moliilor, la temperaturi sub 10 C dezvoltarea lor stagnând, procedeu care în perioadele calde poate fi costisitor.

Încălzirea aerului într-un spaţiu până la 48oC, combinat cu o bună circulaţie printre rame, distruge moliile.

Combaterea biologică a găselniței în stup

Există o bacterie numită Bacillus thuringensis, care este patogenă numai pentru molia pe care o distruge în toate stadiile ei de dezvoltare. Dimpotrivă, faţă de albine este total inofensivă, la fel şi pentru om.

Pe seama acestei proprietăţi, companiile farmaceutice au creat produse cu această bacterie utilizată în protejarea fagurilor. După ce au fost pulverizaţi cu astfel de produse, fagurii vor avea o protecţie de până la 8 luni, putând fi introduşi în stupi direct, fără probleme, iar efectul protector se păstrează.

Sursa: Facebook.com/Marian Stuparul Oltean

Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru telefoane Android și iPhone!


Abonați-vă GRATUIT la Agrointeligența - www.agrointel.ro!