• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Dezbaterea FERMIERII AU CUVÂNTUL! Emil Dumitru, Federația Națională Pro Agro: ”Actualul sistem de plăți nu a generat suficient progres în mediul rural”

    agrointeligenta.ro -

    Satul românesc trebuie să aibă parte și de fermă de familie, iar fermele mari sunt un bun câștigat, a susținut Emil Dumitru, reprezentant al Federației Naționale PRO AGRO, în cadrul dezbaterii FERMIERII AU CUVÂNTUL: ”Cum vrem să arate PAC 2021-2027?”. Emil Dumitru a subliniat că Polonia a reușit să aibă o agricultură performantă cu plafon de 150.000 de euro la subvențiile agricole de la Uniunea Europeană, în timp ce fermele mari au nevoie de măsuri precum finanțare ieftină, deschidere de noi piețe de desfacere sau de susținerea lor în procesul de negociere.

    Iată poziția exprimată de Emil Dumitru, reprezentant al Federației Naționale PRO AGRO, în cadrul dezbaterii FERMIERII AU CUVÂNTUL: ”Cum vrem să arate PAC 2021-2027?”:

    ”Este bine că discutăm astăzi despre un subiect care ne privește pe toți. Putem să avem puncte de vedere diferite, sigur că este bine să existe consens, dar acolo unde nu există consens există dezbatere, și până la urmă forța idee și a argumentelor va duce la o concluzie pe care cu toții ne-o vom asuma.

    Ceea ce vreau eu să vă spun legat de viitorul Politicii Agricole Comune este că, din păcate, citind raportul și studiul Băncii Mondiale, România nu a generat suficient progres în mediul rural, urmare a sistemului actual de plăți directe. Pe de altă parte, uitându-mă la alte state membre, care încă din actualul exercițiu financiar, au o formă pe ce înseamnă plafonare, ar trebui să gândim de ce totuși România importă mâncare. Avem deficit de balanță comercială astăzi de 1 miliard și 859 de milioane de euro, date publicate de INS, și trebuie să vedem cum putem să stimulăm cu adevărat zootehnia prin acest Program Național Strategic. Să mă înțelegeți foarte clar, nu sunt împotriva fermelor mari, Doamne-ferește de așa ceva, însă eu vreau să vă spun de la capul locului că satul românesc trebuie să aibă parte și de fermă de familie, iar fermele mari sunt un bun câștigat pentru că asta a fost politica României în cei de acum 12 ani de când am aderat la Uniunea Europeană.

    V-aș citi totuși câteva date care sunt absolut importante. Austria are plafonare la 150 de mii de euro, mă gândesc că totuși pe industria de morărit și panificație Austria are 1 miliard și 700 de milioane de euro, deci practic re o valoare adăugată foarte mare și exportă 700 de milioane de euro. România pe industria de morărit și panificație are un deficit de balanță comercială de 268 de milioane de euro, cu toate că noi suntem un mare producător de grâu la nivel mondial. Lucrurile astea ar trebui, dincolo de plăți directe și de subvenții, și ca să-l citez pe domnul secretar de stat Daniel Botănoiu care la un moment dat a spus că o să ajungem să subvenționăm și guguștiucii, haideți să ne gândim la filierele de produs, haideți să vedem cum ne putem organiza.

    România are cel mai prost preț la carnea de miel în carcasă, pe datele Eurostat, 220 de euro față de Franța care are 600 de euro. România are cel mai prost preț la lapte, vorbesc de date Eurostat, 28 de eurocenți față de media Uniunii Europene care este de 34 de eurocenți. Cred că a venit momentul ca acest consorțiu care s-a creat și care încearcă să creeze un parteneriat cu Ministerul Agriculturii, să vedem niște analize pe fiecare filieră de produs, să vedem cam unde suntem, dincolo de declarații mai mult sau mai puțin interesante. Încă un exemplu v-aș da, Polonia are plafonare la 150.000 de euro, oare fermierii polonezi sunt performanți? Cum au reușit ei să susțină zootehnizarea Poloniei? Cu au reușit ei să fie competitivi în sectorul horticol? Sigur că trebuie să dăm dovadă de cumpătare, trebuie să discutăm și să vedem unde găsim puncte de interes comun. Sunt de acord că România, din păcate, nu participă în mod activ la cea mai mare organizație de fermieri la nivel european din diverse motive și cred că asta ar trebui să reprezinte o prioritate pentru noi toți.

    Cred că satul românesc are nevoie să existe în continuare, iar fermele mari au alte nevoi, au nevoie de finanțare ieftină, au nevoie să găsim piețe de desfacere, avem nevoie să discutăm de întărirea rolului fermierilor în lanțul agroalimentar, să le creștem forța de negociere, să nu mai fim dați exemplu negativ pe ce înseamnă fenomenul de acaparare a terenurilor agricole în Europa, și cu permisiunea dumneavoastră la sfârșit o să vă trimit un material să vedeți cum un fond de investiții în România vinde 40.000 de hectare. O comună Padina, din județul Mehedinți, are de vânzare 1.029 de hectare. Dacă asta este ceea ce ne dorim cu toții, eu cred că suntem pe o cale total greșită.

    Vă mulțumesc tare mult că mi-ați dat cuvântul, cred tare mult în forța fermierilor din România și în cumpătarea oamenilor politici, dar trebuie să ne hotărâm în ce direcție vom vrea să mergem, nu putem să fim exportatori de materie primă și implicit de subvenție, ci trebuie să creăm valoare adăugată în România pentru că îmi doresc să cumpărăm carne de porc din România, nu 75% din carnea de porc să vină din comerțul intracomunitar”. 

    Dezbaterea FERMIERII AU CUVÂNTUL: ”Cum vrem să arate PAC 2021-2027?” a avut loc vineri, 4 octombrie, la Palatul Parlamentului. Evenimentul a fost organizat de către Agrointeligența și Comisia pentru Agricultură din Camera Deputaților, cu scopul de a reuni la o masă rotundă organizațiile reprezentative din agricultura românească pentru exprimarea și susținerea pozițiilor oficiale în raport cu viitoarea Politică Agricolă Comună 2021-2027. FERMIERII AU CUVÂNTUL! a putut fi organizat cu ajutorul sprijinului oferit de partenerii evenimentului: Azomureș, ADAMA, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR), Asociaţia Crescătorilor şi Exportatorilor de Bovine, Ovine şi Porcine (ACEBOP), Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă, Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM), Asociația Crescătorilor de Vaci Bălțată Românească de tip Simmental (ACVBR-SIM), Asociația Crescătorilor de Vaci HolsteinRo și Asociația Profesională a Producătorilor și Utilizatorilor de Biotehnologii Agricole din România – AgroBiotechRom.


    Te-ar mai putea interesa

    Subvenții APIA 2024 – tranșa a doua. Plățile finale achitate pe hectar și cap de animal Plata despăgubirilor de secetă – informații de ultimă oră pentru fermieri Tractoarele New Holland pe care fermierii le pot cumpăra prin Programul Rabla pentru Tractoare

    Ultimele știri

    Vânzarea terenurilor agricole din apropierea granițelor – aproape imposibilă! Fermierii ruși renunță la cultura de grâu: ”Există pierderi la fiecare tonă” Gazeo și Clementine: soiuri noi de grâu și orzoaică de la ITC Seeds