Se poate face profit şi fără a vinde în supermarket. Cum? Ne învaţă cehii!
agrointeligenta.ro -
Fermierii cehi erau să fie şterşi de pe faţa pământului de marile lanţuri de retail care nule primeau produsele pe rafturile lor. Încet-încet au găsit soluţii alternative de a ajunge la cumpărător şi acum o re-înfloresc.
Cehia este, dintre ţările foste comuniste, a doua care a reuşit să încheie tranziţia cu succes apropiindu-se de standardul de viaţă al zone euro (prima este considerată a fi Polonia). La începutul anilor 1990, abia ieşiţi din comunism – un comunism ceva mai bine aprovizionat ca al nostru, dar la fel de anost – cehii au fost atraşi de ofertele marilor lanţuri de retail internaţionale – aduceau culoare, abundenţă, diversitate. Nu a fost un lucru de bun augur pentru micii producători agricoli (în Cehia colectivizarea a fost mult mai puţin severă ca în România) ale căror produse nu şi-au găsit loc pe rafturile acestora. Lucrurile au luat chiar o turnură periculoasă pentru producătorii cehi după integrarea europeană când tarifele vamale au dispărut iar produsele de import preferate de super&hyper-marketuri practic i-au alungat de pe piaţă, impunându-le an de an scăderi de producţie.
Trendul organic a readus munca fermierilor în oraș
Din fericire creşterea veniturilor dar şi a gradului de sofisticare, mai aproape de datele ţărilor dezvoltate, au schimbat în ultimii douăzeci de ani în mod gradual obiceiurile de consum. Urmaşii soldatului Şveik au început să fie interesaţi de legume cu gust, de carne fără antibiotice şi hormoni de creştere, de gusturile tradiţionale. Aceasta i-a readus pe piaţă pe fermierii cehi, care au din nou căutare pentru produsele lor, pe care şi le vând în magazinele de fermă tot mai multe în oraşele Cehiei.
Fermierilor cehi nu le-a fost uşor – lucrurile nu s-au petrecut de la sine – pentru a reuşi agricultorii s-au unit, au făcut lobby în faţa partidelor şi în presă şi au speculat momentul prielnic al campaniei electorale.
„În 2009, am venit cu proiectul „Găseşte-ţi fermierul” şi odată cu aceasta am redeschis discuţia cu privire la pieţele de producător şi am început să putem construi o alternativă la ceea ce era pînă atunci. A fost bine pentru că era înainte de alegeri şi unele partide politice s-au folosit de aceasta ca de o oportunitate de PR. A fost bine pentru noi, fară asta nu ar fi fost ceva la fel de mare, şi nu ar fi demarat aşa de repede” explică pentru radioul public ceh František Němec, proprietar al unei ferme de lapte de nivel mediu din Vysočinacu cu trei magazine de desfacere în Praga.
Au reînviat piețele tradiționale ”de sfârșit de săptămână”
Marea victorie a fermierilor cehi a fost reînvierea pieţelor de „la sfârşit de săptămână” a căror tradiţie aproape dispăruse în ultimii zece ani. A fost o iniţiativă sprijinită larg de organizaţiile „cetăţeneşti” interesate în dezvoltarea urbană durabilă.
„În ianuarie 2010 am venit cu ideea pieţelor de producător, o idee pe care am împrumutat-o din proiectul urban new-yorkez (Project for Public Spaces New York). Şi în acel moment a fost deschisă prima piaţă. Acum în Praga sînt 30” ne spune Daniel Mourek de la fundaţia Partnerstvi.
Mai întâi fermierii au închiriat tarabe în ceste pieţe volante deschise la sfârşit de săptămână în pieţele şi piaţetele oraşelor. Apoi au început să îşi deschidă în apropierea acestora magazine proprii. Aşa s-a reumplut Praga de lăptării, măcelării, băcănii (a se citi magazine de produse de fermă, conserve-mezeluri), magazine ale apicultorilor, puncte de vânzare ale podgoriilor sau chiar ale fabricilor de bere de fermă.
Succesul acestor produse pentru care rafturile super&hyper-marketurilor erau închise a fost asigurat tocmai pentru că nu au nicio legătură cu produsele „de serie” care se găsesc în acestea. Dar nu e doar asta…o mică lecţie de negustorie a fost bine însuşită de fermierii cehi.
Producătorii își prezintă singuri marfa
„Sîntem diferiţi de supermarketuri pentru că le oferim clienţilor servicii de calitate nu doar prin produsele pe care le vindem ci şi pentru că ne rezervăm timp pentru a vorbi cu ei, pentru a le arăta produsele noastre, le citim ce scrie pe etichete, le dăm să guste. Uneori trebuie să fim foarte persuasivi în a-i convinge pe oameni să guste din ceva pentru că mulţi cred că dacă gustă sînt şi obligaţi să cumpere” spune Alena Slováková proprietara unui astfel de magazin.
Pentru mulţi fermieri aceste magazine nu doar că au reprezentat soluţia salvării de la faliment ci şi un impuls în dezvoltarea capacităţilor de producţie.
„Motivul principal a fost costul de distribuţie. Iniţial am crezut voi vinde în regiune doar cei 1 000 de litri de lapte pe zi, cât produceam. Dar consumatorii preferau iaurturile aromate, ambalate în sticlă şi multe altele. Aşa că a trebuit să ma extind. Acum lucrez nu doar în regiune ci şi în Praga şi Brno” explică František Němec.
De această dezvoltare au profitat şi micii întreprinzători – noii băcani ai Cehiei – deţinători de magazine în care sînt vândute produse de fermă şi produse tradiţionale furnizate de alţii.
„La început am dorit să deschidem doar un simplu magazin. Ne-am petrecut aproape o jumătate de an călătorind în provincie. Întâlneam producătorii şi mergeam să vedem cum produc ei. Trebuia să găsim produse care să fie ceea e sînt , să conţină ceea ce scrie pe etichetă, care să arate bine şi să aibă gust bun” ne spun Alena Slováková şi David Vortel
Pe aceasă piaţă dezvoltările apar rapid – fermierii trec de la magazine de desfacere la dezvoltare de produse. băcanii de la selecţie de produse la producţie proprie. Încet încet apar branduri noi şi chiar şi francize.
Aproape au şi uitat de supermarketuri.
Sursă: Radioul Public Ceh
Foto: Bayimages.net
