Cum se poziționează România în războiul cerealelor. Marius Marica, Timac Agro: Ucraina, principalul nostru concurent!
agrointeligenta.ro -
Prețul cerealelor din Uniunea Europene se stabilește în Franța. Cotațiile la Marea Neagră devin însă din ce în ce mai interesante, astfel că s-a ajuns ca în anumite perioade din acest an, cotațiile din regiunea noastră să le depășească pe cele din port de la Rouen. Principalul competitor al României pe piața grâului și a porumbului este, regional, Ucraina, un vecin cu creșteri ca producție și dinamică, conform unei analize prezentate de Marius Marica, directorul de marketing al companiei Timac Agro pentru România și Republica Moldova.
”Din punctul meu de vedere, Ucraina vine tare din spate și este principalul nostru concurent pe cultura de grâu și cultura de porumb. Datorită partenerilor de export grâu, Rusia și Ucraina, anul acesta am reușit ca, cotația la Marea Neagră să fie una mai bună decât cea din Franța de la Rouen, ceea ce dă dovadă că într-adevăr încep să se facă jocurile Marea Neagră și e bine că suntem aici”, a arătat Marica în cadrul Convenției Comerciale Timac Agro România 2019, eveniment ce a avut loc la Poiana Brașov, pe 7 noiembrie.
În acest război al grâului este foarte important de luat în calcul că mare parte din exporturile de grâu din Uniunea Europeană se desfășoară înspre Asia și Orientul Mijlociu, iar noi, ca și țară, suntem bine poziționați: ”Țările africane nu cer calitate, în sensul în care dacă avem un an mai prost în care nu avem un gluten desăvârșit, nu prea au ei nevoie de gluten pentru că nu trebuie să le crească pâinea, așa că Franța a început să piardă foarte mult din ceea ce exportau ei în Africa și probabil, că este locul nostru și al Rusiei și al Ucrainei să ne ocupăm de această piață care consumă destul de mult. (…) Ca să fim competitivi pe această piață, trebuie să avem o eficiență destul de mărită la cultura de grâu. La momentul actual, avem niște plusuri și minusuri comparativ cu principalii noștri concurenți, adică Ucraina și Rusia. În primul rând, Ucraina și Rusia produc mai puțin decât noi. Doi la mână, Rusia produce și ieftin, în sensul în care are gaze, drept consecință dacă ai gaze ai acces la fertilizanți destul de ieftini, dar încă nu știu dacă sunt pregătiți din punct de vedere tehnologic să facă medii de 5-7 tone la hectar, deci la ei productivitatea este una slabă. Și atunci, singurul obiectiv în acest război pe care îl avem cu principalii contracandidați este să avem o productivitate ridicată„.
În cazul porumbului, undeva la 70% din exporturile UE merg către țări care nu sunt foarte departe de România, cum ar fi Turcia, Liban, Egipt, Iran, Libia. ”În ultimul an, 76% din exporturile de porumb ale UE s-au făcut de către România, deci suntem principalul exportator, după aceea urmează Bulgaria și Franța. Deci, suntem cam singura țară care exportă porumb”, explică Marius Marica.
”În privința războiului porumbului, piața din UE are un deficit de 20 de milioane de tone. Trebuie să avem grijă însă pentru că marii importaturi sunt în partea cealaltă a Europei, Olanda, Marea Britanie, Portugalia și Spania, deci trebuie să vedem cât suntem de eficienți logistic să ducem porumbul nostru acolo. Este un interes foarte mare și în Orientul Apropiat, deci din punct de vedere al pieței, iarăși, cultura de porumb sună cel mai bine până acum. Dacă ne uităm la cine ar putea să ne fie concurenți, dăm de SUA, care într-adevăr conduce această piață a porumbului, dar fericirea noastră este că e departe din punct de vedere logistic de Europa, și cu atât mai mult de Turcia și de alți importatori. După aceea, Brazilia, și din nou atenție, Ucraina„, arată analiza lui Marius Marica referitor la destinațiile pentru exportul de porumb românesc.
Un mare potențial al României este creșterea suprafeței bio, apreciază directorul de marketing de la Timac: ”Eu zic că avem un potențial imens în România să creștem suprafața de cultură bio. (…) Pentru România, văd cultura bio ca pe o mare oportunitate pentru că sunt încă multe zone din țară în acre producțiile la porumb sunt de 6 ton la hectar, și la grâu de 4 tone la hectar. Dacă ar fi să treci pe partea de agricultură ecologică, poți cu subvențiile și cu prețurile destul de bune care sunt la aceste culturi să fii rentabil”.
Analiza oficialului de la Timac înclină spre venituri sigure cu porumbul, dar și o constanță excelentă a grâului. ”Pentru viitor, porumbul va fi în continuare de succes în România, în același timp grâul se va menține, soia s-ar putea să fie interesantă, mai ales dacă apar și irigațiile. Cultura bio o văd de asemenea foarte interesantă pentru România, și mai ales în contextul în care trebuie să ne uităm tot timpul la Ucraina și Rusia, ca să vedem cam ce fac ele pentru că singurul care ne poate omorî la momentul actual poate fi un export masiv din cele două țări, care să coboare foarte mult prețul la Marea Neagră și să fim dintr-o dată defavorizați de acest context care până acum ne-a fost favorabil”.
