• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • 7 diferențe între agricultura românească și cea europeană

    agrointeligenta.ro

    Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

    Stadiul actual al agriculturii românești din punct de vedere al performanţelor şi al dezvoltării rurale este similar cu cel în care se afla agricultura ţărilor UE-6, în anii 1965–1970, potrivit Cadrului Strategic Rural 2014- 2030, al Comisiei Prezidențiale pentru Politici Publice de Dezvoltare a Agriculturii.

    Același document prezintă diferențele majore între agricultura românească și cea desfășurată în statele Uniunii Europene.

    1. Valoarea producţiei la hectar

    Valoarea producţiei la hectar obţinută de fermierii români, de 800–900 euro/ha, este de 2 – 2,5 ori mai mică comparativ cu cea obţinută în medie de agricultorii europeni, de 1.800 –2.000 euro/ha.

    2. Consumul intermediar

    Consumul intermediar, al folosirii tehnologiei în agricultură, cu impact direct asupra randamentelor, înregistrează diferenţe mari de la o ţară la alta.

    Astfel, România înregistrează un consum intermediar de 715 euro/ha, comparativ cu Olanda – 8.369 euro/ha, Belgia – 3.987 euro/ha sau Danemarca – 2.843 euro/ha.

    3. Valoarea adăugată

    Valoarea adăugată în agricultura românească se află la jumătatea celei din UE-15, fapt care conduce la obţinerea unei producţii agricole totale de aproximativ 1.400 – 1.500 euro/ha în România, faţă de 2.400–2.600 euro/ha în UE-15.

    4. Autoconsumul

    Autoconsumul alimentar în fermele de subzistenţă ale României reprezintă 90–92% din producţie, iar în cazul fermelor de semisubzistenţă este de 50–52%, faţă de numai 10–12% în UE-15.

    Acest lucru are drept consecinţă o valoare a producţiei agricole comerciale de 400–420 €/ha în România, de patru ori mai mică comparativ cu UE-15.

    5. Producția medie la cereale

    Producţiile medii la cereale obţinute în fermele româneşti în perioada 1990–2009, de 2.770 kg/ha, se află la nivelul producţiilor realizate de fermierii din UE-6 în deceniul 6 al secolului trecut.

    6. Dotările tehnologice

    Dotarea tehnologică a unui agricultor român, comparativ cu cea a unui agricultor din UE 15, este de 25–26 de ori mai mică.

    Valoarea utilajelor unui fermier european se ridică la 9.000–9.200 euro, în timp ce în România aceasta este de 350 euro.

    7. Creditele bancare

    Creditele bancare acordate pentru exploataţiile agricole europene sunt de 15–16 ori mai mari, comparativ cu cele acordate exploataţiilor agricole româneşti, respectiv 1.700 –2.000 euro/ha în UE, față de 110 euro/ha în România.

    Sursa: Yahoo News România

    Te-ar mai putea interesa

    La 29 de ani, Alex Culda face performanță cu doar 60 de oi, fără credite și fără subvenții Avans APIA 2026. Sumele ce s-au plătit până acum fermierilor ca primă tranșă din subvenții Subvenția APIA care se va plăti în continuare fermierilor români. Decizie privind plafonarea Surse: Conducerea APIA ar urma să fie preluată de Constantin Bîrcă, actualul director general adjunct Fermierii din Brezoaele ies în stradă și cer măsuri care să îi ajute să își vândă legumele la un preț corect

    Ultimele știri

    Austeritate pentru Agricultură? Tanczos Barna: Zero lei pentru sprijinul urgent de care au nevoie fermierii! Noi focare de variolă ovină și caprină grăbesc vaccinarea într-un județ cu 270.000 de animale Moscova nu vede nicio perspectivă de reînnoire a acordului cu Ucraina privind cerealele Guvernul a aprobat schema pentru plata despăgubirilor de secetă Weekend cu ploi în toată țara și ninsori la munte. Cod galben emis pentru cinci județe