• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • 7 diferențe între agricultura românească și cea europeană

    agrointeligenta.ro -

    Stadiul actual al agriculturii românești din punct de vedere al performanţelor şi al dezvoltării rurale este similar cu cel în care se afla agricultura ţărilor UE-6, în anii 1965–1970, potrivit Cadrului Strategic Rural 2014- 2030, al Comisiei Prezidențiale pentru Politici Publice de Dezvoltare a Agriculturii.

    Același document prezintă diferențele majore între agricultura românească și cea desfășurată în statele Uniunii Europene.

    1. Valoarea producţiei la hectar

    Valoarea producţiei la hectar obţinută de fermierii români, de 800–900 euro/ha, este de 2 – 2,5 ori mai mică comparativ cu cea obţinută în medie de agricultorii europeni, de 1.800 –2.000 euro/ha.

    2. Consumul intermediar

    Consumul intermediar, al folosirii tehnologiei în agricultură, cu impact direct asupra randamentelor, înregistrează diferenţe mari de la o ţară la alta.

    Astfel, România înregistrează un consum intermediar de 715 euro/ha, comparativ cu Olanda – 8.369 euro/ha, Belgia – 3.987 euro/ha sau Danemarca – 2.843 euro/ha.

    3. Valoarea adăugată

    Valoarea adăugată în agricultura românească se află la jumătatea celei din UE-15, fapt care conduce la obţinerea unei producţii agricole totale de aproximativ 1.400 – 1.500 euro/ha în România, faţă de 2.400–2.600 euro/ha în UE-15.

    4. Autoconsumul

    Autoconsumul alimentar în fermele de subzistenţă ale României reprezintă 90–92% din producţie, iar în cazul fermelor de semisubzistenţă este de 50–52%, faţă de numai 10–12% în UE-15.

    Acest lucru are drept consecinţă o valoare a producţiei agricole comerciale de 400–420 €/ha în România, de patru ori mai mică comparativ cu UE-15.

    5. Producția medie la cereale

    Producţiile medii la cereale obţinute în fermele româneşti în perioada 1990–2009, de 2.770 kg/ha, se află la nivelul producţiilor realizate de fermierii din UE-6 în deceniul 6 al secolului trecut.

    6. Dotările tehnologice

    Dotarea tehnologică a unui agricultor român, comparativ cu cea a unui agricultor din UE 15, este de 25–26 de ori mai mică.

    Valoarea utilajelor unui fermier european se ridică la 9.000–9.200 euro, în timp ce în România aceasta este de 350 euro.

    7. Creditele bancare

    Creditele bancare acordate pentru exploataţiile agricole europene sunt de 15–16 ori mai mari, comparativ cu cele acordate exploataţiilor agricole româneşti, respectiv 1.700 –2.000 euro/ha în UE, față de 110 euro/ha în România.

    Sursa: Yahoo News România


    Te-ar mai putea interesa

    Două măsuri propuse de ministrul Barbu și aprobate azi de Guvern: ”Continuăm să protejăm fermierii” Măsurile Guvernului Bolojan pentru fermieri: creșterea pragului minim la APIA la 2 ha, stimularea procesării, bani pentru irigații Fermă închisă de Garda de Mediu și amendată cu 100.000 lei

    Ultimele știri

    Amenzi de milioane aplicate operatorilor. Bilanțul ANSVSA pentru campania „Zero toleranță pentru neregulile alimentare” Suprafețele cultivate cu cartofi continuă să scadă. Fermierii așteaptă ajutorul de la stat de 200 euro/ha Criza terenurilor și a proprietății: litigii între vecini, probleme cadastrale și refuzuri de la primării