• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • 7 diferențe între agricultura românească și cea europeană

    agrointeligenta.ro

    Stadiul actual al agriculturii românești din punct de vedere al performanţelor şi al dezvoltării rurale este similar cu cel în care se afla agricultura ţărilor UE-6, în anii 1965–1970, potrivit Cadrului Strategic Rural 2014- 2030, al Comisiei Prezidențiale pentru Politici Publice de Dezvoltare a Agriculturii.

    Același document prezintă diferențele majore între agricultura românească și cea desfășurată în statele Uniunii Europene.

    1. Valoarea producţiei la hectar

    Valoarea producţiei la hectar obţinută de fermierii români, de 800–900 euro/ha, este de 2 – 2,5 ori mai mică comparativ cu cea obţinută în medie de agricultorii europeni, de 1.800 –2.000 euro/ha.

    2. Consumul intermediar

    Consumul intermediar, al folosirii tehnologiei în agricultură, cu impact direct asupra randamentelor, înregistrează diferenţe mari de la o ţară la alta.

    Astfel, România înregistrează un consum intermediar de 715 euro/ha, comparativ cu Olanda – 8.369 euro/ha, Belgia – 3.987 euro/ha sau Danemarca – 2.843 euro/ha.

    3. Valoarea adăugată

    Valoarea adăugată în agricultura românească se află la jumătatea celei din UE-15, fapt care conduce la obţinerea unei producţii agricole totale de aproximativ 1.400 – 1.500 euro/ha în România, faţă de 2.400–2.600 euro/ha în UE-15.

    4. Autoconsumul

    Autoconsumul alimentar în fermele de subzistenţă ale României reprezintă 90–92% din producţie, iar în cazul fermelor de semisubzistenţă este de 50–52%, faţă de numai 10–12% în UE-15.

    Acest lucru are drept consecinţă o valoare a producţiei agricole comerciale de 400–420 €/ha în România, de patru ori mai mică comparativ cu UE-15.

    5. Producția medie la cereale

    Producţiile medii la cereale obţinute în fermele româneşti în perioada 1990–2009, de 2.770 kg/ha, se află la nivelul producţiilor realizate de fermierii din UE-6 în deceniul 6 al secolului trecut.

    6. Dotările tehnologice

    Dotarea tehnologică a unui agricultor român, comparativ cu cea a unui agricultor din UE 15, este de 25–26 de ori mai mică.

    Valoarea utilajelor unui fermier european se ridică la 9.000–9.200 euro, în timp ce în România aceasta este de 350 euro.

    7. Creditele bancare

    Creditele bancare acordate pentru exploataţiile agricole europene sunt de 15–16 ori mai mari, comparativ cu cele acordate exploataţiilor agricole româneşti, respectiv 1.700 –2.000 euro/ha în UE, față de 110 euro/ha în România.

    Sursa: Yahoo News România


    Te-ar mai putea interesa

    Producție mare la grâu, în ”polul secetei”: 9,4 tone/ha într-o fermă cunoscută Furtuna a frânt porumbul și floarea-soarelui în ferma lui Matei Titianu: ”Culturile erau irigate, în stadiu avansat de vegetație” Top 10 cele mai mari ferme din România după suprafața declarată la APIA în acest an Stațiunea Popăuți a obținut certificatele de recunoaștere pentru Karakul Alb și Karakul Roz: ”Sunt creații proprii ale Stațiunii” Cât plătesc fermierii din Ucraina pentru un litru de motorină

    Ultimele știri

    România va primi 29,9 milioane de euro de la CE pentru fermierii afectați de scumpirea îngrășămintelor Bolile și dăunătorii porumbului: cum evitați pierderile de producție Elita zootehniei se reunește pe 24 iulie, la Popăuți, pentru Conferința dedicată sectorului ovin și caprin Drone, hibridul de rapiță care nu te dezamăgește niciodată. Potențial de producție ridicat Scandal la ANIF Arad. Prefectul cere demisia directorului: „Investițiile în irigații sunt blocate!”