• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • De unde ar putea veni banii pentru prima fabrică de conserve de pește din Timiș

    agrointeligenta.ro

    Cu cel puțin 8 ferme piscicole deja active în județ, autoritățile din Timiș au găsit ideea de a construi acolo prima fabrică de conserve de pește din zonă. Fondurile investiției ar urma să vină din fonduri de afară, dar mai ales din asocierea jucătorilor din piața locală a producătorilor de pește.

    Societățile care deja au investit în piscicultură își produc deja singure mai multe preparate și semipreparate pe bază de pește, dar autoritățile sunt convinse că noua fabrica va absorbi producția zonală și va aduce fermierilor câștiguri rapide și sigure, odată ce produsele vor intra pe piață. Totuși, pentru ca afacerea să devină un succes, producătorii din zonă ar trebui să se asocieze. ”Noi lansăm un apel către toţi investitorii cu potenţial să se asocieze, pentru că ne dorim o fabrică de conserve de peşte în Timiş. Aceasta ar permite să creăm un centru de prelucrare cu o linie tehnologică de care să beneficieze toţi producătorii piscicoli”, a declarat pentru Agerpres Marian Vasile, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Timiş.

    Un partener al ideii locale este și Dorel Lazu, preşedinte Asociaţiei Banat Sturio, care apreciază că investițiile piscicole deja existente se ridică la 20 de milioane  de euro, iar producția locală se cifrează la valori de 50 până la 100 kg/mc de apă. De altfel, ideea unei fabrici de conserve este mai veche, dar până acum nu s-au găsit banii necesari: 15 milioane de euro.

    ”Studiile de fezabilitate ne permit să estimăm că vom produce peste 300 tone de peşte valoros – adică păstrăv, sturion, somon, mai puţin crap, deoarece crapul creşte în crescătorii aparte şi nu este atât de valoros.Pentru aceasta, am făcut în Timiş o secţie de industrializare a acestor peşti valoroşi, pentru că prin industrializare se dublează valoarea lor economică.În afară de conserve, facem orice: peşte afumat, sărat, marinat, există o gamă largă de semipreparate şi de preparate, la borcan, cu morcov, cu ceapă, cu piper, cu dafin, cu condimente, după reţete variate, dar nu avem fabrică doar de conserve de peşte simplu”, a declarat Dorel Lazu, care este și cadru didactic asociat al Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului Regele Mihai I al României.

    Foto: blogs.reuters.com

    Te-ar mai putea interesa

    Primele terenuri care pierd subvențiile APIA din acest an! Fermierul Dacian Sabău a recoltat 7.500 kg/ha la grâu, fără un gram de fosfor aplicat. Ce produs a făcut diferența? Fermierul Cosmin Micu renunță la floarea-soarelui: „E mai ușor să fac 4 t/ha la rapiță decât 3 t/ha la floare” În timp ce prețurile în portul Constanța scad, Ucraina își mută cerealele prin România Micii fermieri care vindeau legume ieftine au fost alungați de autoritățile dintr-un mic oraș

    Ultimele știri

    Diana Buzoianu: ”România a depășit 20.000 ha împădurite prin PNRR”. Ținta inițială – 56.000 ha Reguli obligatorii pentru crescătorii de oi din zonele cu variolă ovină. Două noi focare, în lichidare Seceta îi împinge pe fermieri să-și sacrifice vacile. Furajele pentru iarnă, deja consumate Oierii anunță că vor relua protestele în luna septembrie Basaltic, un grâu pe placul fermierului Marian Popa, din Scurtu Mare – Teleorman