• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • De unde ar putea veni banii pentru prima fabrică de conserve de pește din Timiș

    agrointeligenta.ro

    Cu cel puțin 8 ferme piscicole deja active în județ, autoritățile din Timiș au găsit ideea de a construi acolo prima fabrică de conserve de pește din zonă. Fondurile investiției ar urma să vină din fonduri de afară, dar mai ales din asocierea jucătorilor din piața locală a producătorilor de pește.

    Societățile care deja au investit în piscicultură își produc deja singure mai multe preparate și semipreparate pe bază de pește, dar autoritățile sunt convinse că noua fabrica va absorbi producția zonală și va aduce fermierilor câștiguri rapide și sigure, odată ce produsele vor intra pe piață. Totuși, pentru ca afacerea să devină un succes, producătorii din zonă ar trebui să se asocieze. ”Noi lansăm un apel către toţi investitorii cu potenţial să se asocieze, pentru că ne dorim o fabrică de conserve de peşte în Timiş. Aceasta ar permite să creăm un centru de prelucrare cu o linie tehnologică de care să beneficieze toţi producătorii piscicoli”, a declarat pentru Agerpres Marian Vasile, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Timiş.

    Un partener al ideii locale este și Dorel Lazu, preşedinte Asociaţiei Banat Sturio, care apreciază că investițiile piscicole deja existente se ridică la 20 de milioane  de euro, iar producția locală se cifrează la valori de 50 până la 100 kg/mc de apă. De altfel, ideea unei fabrici de conserve este mai veche, dar până acum nu s-au găsit banii necesari: 15 milioane de euro.

    ”Studiile de fezabilitate ne permit să estimăm că vom produce peste 300 tone de peşte valoros – adică păstrăv, sturion, somon, mai puţin crap, deoarece crapul creşte în crescătorii aparte şi nu este atât de valoros.Pentru aceasta, am făcut în Timiş o secţie de industrializare a acestor peşti valoroşi, pentru că prin industrializare se dublează valoarea lor economică.În afară de conserve, facem orice: peşte afumat, sărat, marinat, există o gamă largă de semipreparate şi de preparate, la borcan, cu morcov, cu ceapă, cu piper, cu dafin, cu condimente, după reţete variate, dar nu avem fabrică doar de conserve de peşte simplu”, a declarat Dorel Lazu, care este și cadru didactic asociat al Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului Regele Mihai I al României.

    Foto: blogs.reuters.com


    Te-ar mai putea interesa

    Mazărea de toamnă – o cultură bănoasă: peste 5,5 t/ha și prețuri de până la 1,2 lei/kg Piața cerealelor, la zi. Grâul a intrat în recoltare cu frâna trasă, rapița profită de valul de căldură Se mai fac plăți din subvenții după termenul de 30 iunie? Răspunsul șefului APIA pentru fermieri! Criză în oierit. Controalele în ferme au scos la iveală o situație fără precedent Președintele Nicușor Dan a promulgat legea care elimină plafonarea pentru procesatorii alimentelor de bază

    Ultimele știri

    Apicultorii ne-au întrebat despre subvenția de 15 euro/familia de albine. Când se depun cererile Bilanțul plăților APIA la 30 iunie, anunțat de ministrul Tanczos: 696.145 de fermieri autorizați cu 1,924 miliarde de euro APIA la termenul limită pentru plata subvențiilor: 99,97% nivel de autorizare. Pintea: Rambursarea sumelor este asigurată! Programul Bazna și Mangalița continuă și în 2026. Cât vor primi crescătorii Cum decurge campania de recoltat pe canicula istorică? Ministrul Tánczos – întâlnire de urgență cu specialiștii MADR