• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Cuantumul arenzii a trecut pragul psihologic de 2.000 kg/ha în vestul țării!

    Daniel Befu -

    În vestul României se cristalizează o tendință care pune presiune tot mai mare pe eficiența economică a fermierilor. Aproape toți producătorii din zona Grabaț, Comloșu Mare, Jimbolia și până la Șemlac plătesc în prezent arenzi de 2.000 kg/ha. ”Concurența” dintre fermierii care lucrează suprafețele în zonele cu potențial agricole, dar și apariția multinaționalele, au crescut valoarea arenzii plătită în natură.

    Dan Herțeg lucrează aproximativ 3.100 ha, în zona Șemlac, județul Arad. El este unul dintre fermierii care plătesc o arendă de 2.000 kg/ha în echivalent de grâu. ”Noi, fermierii, stăm pe ambele scaune ale mesei și pe cel al fermierului și pe cel al proprietarului de teren. 2000 kg/ha e o arendă mare, dar nu e suprasolicitantă. În anii buni! În anii în care facem 8 t/ha la grâu și 15 t/ha la porumb și 5 t/ha la rapiță, nu este exagerat să dăm o arendă de 2t/ha. În condițiile de irigat, nu e mult 2 t/ha. Problema sustenabilității cuantumului de 2.000 kg/ha apare în anii răi, când noi, fermierii, avem producții foarte scăzute pe solele neirigate. E foarte important să se găsească o soluție inteligentă la această problemă. Eu am fost primul fermier care a propus ideea ca nivelul arenzii să varieze în funcție de nivelul producției, dar nu a îmbrățișat-o nimeni. Să se facă contract de arendă pe 5 ani în care să se stipuleze că atunci când avem un an bun, să plătim proprietarului 3.000 kg/ha, iar în unul prost doar 1.000 kg/ha. Este o modalitate de calcul a arenzii mai ancorată în realitatea din teren și care mie, ca fermier, îmi permite ca în anii dificili, să pot gestiona mai suportabil fluxul de intrări-ieșiri pe parte financiară” explică Dan Herțeg, pentru care un nivel maxim al cuantumului arenzii ar trebui să se situeze, în funcție de mai mulți factori, între 1.500 și 2.000 kg brut (cu impozitul pe venit și pe teren incluse) la hectar pentru terenurile neirigate și la 2.000 kg/ha pe cele irigate.

    Dan Herțeg ne-a explicat ce înseamnă concret acest nivel al arenzii pentru profitabilitatea fermelor. ”La o producție de grâu de 5.000 kg/ha, de 6.700 kg/ha la porumb, sau de 2.300 kg/ha la rapiță, plus subvenția, fermierul se află pe zero. Asta e situația fără a lua arenda în calcul. La cantitățile anterior menționate se adaugă și 2.000 kg/ha de grâu pentru plata arenzii, ceea ce înseamnă că pentru fermier, profit înseamnă doar ce e peste 7.000 kg/ha la grâu, 9.300 kg/ha la porumb și 3.200 kg/ha la rapiță” calculează producătorul. Cauza acestei creșteri susținute a arenzilor este, în viziunea lui Dan Herțeg, capitalismul. ”Economia de piață, cererea și oferta sunt cele care fac ca proprietarii de teren să îți spună: «Expiră contractul. Nu îmi dai atât, mă duc la celălalt fermier, că îmi dă mai mult». Dar, pentru a fi onești, trebuie să privim și înapoi, când, la început fermierii ofereau 500 kg/ha arendă. Era perioada de început, specifică capitalismului sălbatic românesc. Acum ne îndreptăm spre un capitalism mai așezat”, conchide Herțeg.

    Nu respecți trendul, ești scos din joc!

    Mugurel Popa este un fermier din zona Grabaț, județul Timiș, care lucrează aproape 1.000 ha și care, la rându-i plătește 2.000 kg/ha arendă. ”Toți avem 2000 în zonă. Toți la fel. Noi suntem cei care am mărit arenda, nu oamenii. Eu n-am avut încotro. Ca la orice lucru, dacă nu dai banii, nu beneficiezi de el. E clar că ne afectează rentabilitatea, dar așa e viața. Dacă renunți la teren, nu mai poți să iei un om, să-l angajezi sau să-l ții pe mai departe. Dacă renunți la teren nu poți să cumperi utilaje, fiindcă dacă n-ai suprafață, nu poți să ai rentabilitate. Dacă vine un fermier și mărește arenda în zonă și ceilalți sunt nevoiți să o mărească. Pentru situația de față nu sunt de vină oamenii care dețin terenurile. Sunt de vină fermierii care le lucrează. Ei au mărit arenda. Omul nu are nici o vină. Dacă el vede că nu știu cine dă o arendă mai bună, e normal să se ducă și el și să vrea o arendă mai bună. Eu consider că un nivel corect al arenzii ar fi de 1.500-1.800 kg/ha. Cam atât ar fi ok. La 2.000 kg/ha e greu în momentul ăsta. Trebuie să stai la masă, să te gândești” declară fermierul timișean.

    Companiile puternic capitalizate forțează în sus nivelul arenzilor

    Costică Topan e alt fermier din Șemlac, Arad, care lucrează o suprafață de 1.200 ha și care la rându-i a fost forțat de împrejurări să se adapteze noilor realități, ale unor arende de 2.000 kg/ha. ”Creșterea asta e din cauza concurenței mari din zonă. Au apărut mulți fermieri și au apărut multinaționalele astea, cel puțin la noi în zonă, care au crescut presiunea pe teren atât de mult. La noi în comună a venit un grup german și din cauza asta au crescut arenzile. Noi ne-am luat după ei. Trebuia să ne luăm, că altfel pierdeam suprafețe. 2.000 kg/ha nu ar fi mult în condițiile anilor buni, dar noi trebuie să luăm în calcul și anii proști. Corect ar fi ca dacă tu ai un contract pe 5 ani de zile, să calculezi care e producția medie pe ultimii 5 ani și să calculezi arenda în funcție de această medie multianuală, pentru că de exemplu perioada în care facem producții de 4.000 la rapiță, 7.000 la grâu și 10.000 la porumb este ok. Dar în momentul în care ai probleme, cum a fost 2 ani la rând, când am avut producții la 3.000-4.000 kg/ha la grâu și 2.000-3.000 kg/ha la rapiță, cum a fost și anul ăsta, atunci e o problemă mare. Începe să se îngreuneze tot și ca fermier ajungi să iei credite ca să depășești anul și dacă, Doamne ferește, se întâmplă cum a fost în sudul țării, e nenorocire. Dacă anterior ai avut un an bun, anul următor dacă e prost, mai reușești să trăiești, dar când apar 2-3 ani succesivi cu producții slabe, atunci situația e tragică”, își exprimă îngrijorarea fermierul.

    Cauza aceste explozii a cuantumului arenzilor, este, în viziunea sa, dorința fermierilor de a-și crește suprafețele lucrate ”Noi am făcut situația asta. Concurența între fermieri. Au tot crescut oferta, ca să câștige cât mai mult teren. Un alt motiv este și creșterea subvențiilor. Proprietarul de teren se uită la televizor, vede că subvenția a tot crescut și omul zice: «Mie ce îmi dați?». Investitorii străini în agricultură sunt însă cei care au cel mai mare impact asupra arenzilor, dar și asupra prețurilor terenurilor, pentru că au capital mare și își permit treaba asta. Pentru a se extinde și pentru a cumpăra terenuri, ei își permit să piardă. Pentru el e important să dea 6500-9000 euro/ha pe teren, știind că în Germania e 40.000-50.000 euro/ha. Sigur că ei zic că e teren bun în zona noastră, fiindcă în zona noastră avem cernoziomuri. E locul cu unul din cele mai roditoare soluri din țară și e clar că investiția este foarte bună. Probabil că ei au niște informații legate de evoluția agriculturii în viitor”, concluzionează Topan.

    Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

    CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru Android sau iPhone!

    Te-ar mai putea interesa

    Guvernul Ungariei scoate la vânzare 6.300 de parcele de teren agricol cu suprafețe până în 10 hectare! Teren agricol de 2 hectare, scos la vânzare cu 100.000 de euro! Executorii n-au găsit cumpărător! S-a mărit arenda minimă la terenurile de la stat și se verifică toate contractele de concesiune!

    Ultimele știri

    Fermierii care fac bani din paie. Cum funcționează parteneriatul cu fabrica Clariant care le eliberează terenurile după recoltare! Mesaj ferm de la Bruxelles privind subvențiile fermierilor: Nu purtăm negocieri în secret cu statele membre! Bayer a deschis perioada de trimitere a aplicațiilor pentru Grants4Ag! Sprijin financiar pentru abordări noi în cercetarea culturilor

    Căutare în articole