• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri agricole
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • „Vladoftana” – văcuţele care fac furori pe Valea Doftanei

    agrointeligenta.ro agrointeligenta.ro -

    Festivalul Caşcavelei, ajuns la cea de-a 12-a ediţie în ultimul sfârşit de săptămână, a readus în atenţia publicului rasa italiană de vaci Valdostana, adaptată foarte bine la condiţiile din Valea Doftanei.

    Rasa Valdostana este originară de pe Valea Aostei, zonă din nordul Italiei, şi este o rasă montană, puţin pretenţioasă, foarte rezistentă şi cu dublă capacitate productivă (lapte şi carne). Omologarea rasei s-a făcut de către zootehniştii peninsulari în 1892, dar originea rasei merge până în secolul V când, în timpul regilor Burgunzi, în Val d’ Aosta au fost aduse din nordul Europei bovine din ramura „Herens”. Acum, cele mai cunoscute varietăţi sunt: “Pezzata rossa” (pătata roşie) şi “Pezzata nera”. Este o rasă trăitoare la munte, la altitudini de peste 1500 m, dar nici viaţa la şes nu o dezavantajează.

    Este o văcuţă economicoasă, deoarece consumă puţin şi produce bine. Mai mult de 2/3 din raţia zilnică a Valdostanei o reprezintă furajele. Necesarul de substanţă uscată (la jumătatea lactaţiei) este de doar 14-16 kg pe zi, faţă de 22 kg la rasa Holstein. Trebuie subliniat că la Valdostana, în raţie, nu sunt necesare suplimentările cu grăsimi chiar în contextul în care alimentaţia poate include şi elemente slab calitative (fân montan, coceni de porumb, paie de orz). Acesta este şi punctul forte al rasei: nu este mofturoasă la mâncare! Toate acestea indică un buget redus de cheltuieli în exploatarea agricolă a rasei Valdostana.

    Avantaje productive

    Producţia medie anuală de lapte a rasei poate ajunge la circa 4.500 litri în 305 zile de muls, în funcţie de alimentaţie. Lactaţia cu 3,5% grăsime şi 3,3% proteine are un nivel cu totul apreciabil dacă ţinem cont de necesarul zilnic de hrană. Laptele este adecvat, în special, prelucrării brânzeturilor. Concentraţia k-cazeinei (36%) este asociată cu viteza mare de coagulare, cu o consistenţă superioară a laptelui închegat (caşului), dar şi cu un randament ridicat în producţia de brânzeturi. De altfel, aceste brânzeturi sunt unanim apreciate atât de specialişti, cât şi de consumatori.
    Capacitatea de creştere şi îngrăşare la Valdostana este mare.Viţelul, deşi este relativ mic la naştere (30- 35 kg), recuperează rapid şi înregistrează creşteri ponderale zilnice spectaculoase (aproximativ 1,2 kg/zi). La maturitate, greutatea unui exemplar ajunge la 550 kg. Produsele cele mai căutate sunt “Sonata” (viţelul de 180-220 kg) şi “Vitellone” (350-400 kg). Randamentele de sacrificare sunt în jur de 60%, datorită sistemului osos uşor. Carnea are o calitate foarte bună şi un gust foarte apreciat de maeştrii bucătari ai localurilor de lux. Marius Cojocaru, medicul veterinar din Valea Doftanei, unul din cei mai buni cunoscători ai rasei, precizează: „La reproducere, rasa prezintă o bună fertilitate, cu procent ridicat de reuşită de la prima inseminare şi deseori se întâlnesc exemplare care, de-a lungul perioadei lor de reproducere, au fătat de mai mult de opt ori. Este foarte rezistentă la factorii climatici, pentru că diferenţele de temperatură zi-noapte specifice zonelor montane, dar şi expunerea prelungită la razele solare nu au nici cea mai mică influenţă asupra producţiei de lapte. Valdostana este deosebit de rezistentă la boli. Ea nu prezintă patologii de natură oftalmică sau dermatologică (legată de păr), tipice multor altor rase de bovine”.

    De la Valdostana la Valdoftana

    În anul 2009, la iniţiativa omului de afaceri Petre Vasile, Ferma IP Valea Doftanei a iniţiat un curajos proiect care a presupus şi începutul unei fructuoase colaborări cu AREV (Asociation Regionale Eleveurs Valdotains) Italia, adică cu cei care deţin drepturile asupra acestei rase. Protocolul colaborării a fost semnat chiar la „Festivalul Caşcavelei” din acel an în prezenţa preşedintelui AREV, Gabrielle Vierini.

    În primul an, au fost aduse în Valea Doftanei 26 de exemplare mature. Însă adaptarea lor la mediul de aici s-a dovedit uşor anevoioasă şi astfel experienţa a impus ca, în anii următori, să fie aduse exemplare tinere, viţei de 2-3 luni care, în foarte scurt timp, s-au adaptat perfect zonei. Astăzi, în Valea Doftanei sunt peste 60 de exemplare pe care localnicii le numesc cu mândrie: Valdoftane. De reţinut: succesul acestui proiect se bazează pe faptul că, din acest an, noii viţei ai rasei provin din exemplare născute şi crescute în Valea Doftanei. „Este o mare bucurie că proiectul pe care l-am iniţiat acum patru ani dă roade din ce în ce mai bune. Noua generaţie de viţei Valdostana provine din părinţi născuţi şi crescuţi la ferma noastră din Valea Doftanei. Sunt robuşti, cresc frumos şi sunt o garanţie pentru viitor. Aclimatizarea s-a făcut perfect şi putem spune cu mândrie că suntem crescători de Valdoftane”, a subliniat Petre Vasile, cel care conduce cu succes acest proiect.

    Sursa: ziarulprahova.ro

    Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

    CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru Android sau iPhone!

    Abonare gratuită la știri

    Te-ar mai putea interesa

    9 MARTIE: ÎNTÂLNIRE DE GRAD 0 LA BUCUREȘTI PE TEMA AGRICULTURII DIGITALE! Soluție la consumul rapid de azot din sol! NUTRINO PRO, primul produs Agro-Est pe bază de azot cu eliberare lentă! DK Expression, prima rapiță care aduce profitul în fermă

    Ultimele știri

    Fabrica de brânzeturi care plătește fermierilor 1,5 euro pentru un litru de lapte de capră! ȘEFUL APIA ANUNȚ pentru FERMIERII CARE VOR SUBVENȚII! Primul spital universitar veterinar din România, inaugurat de USAMV București

    Căutare în articole