Fermierii români afectați de secetă au nevoie de o decizie politică pentru a nu ajunge la faliment!
Ramona Dascălu -
Așa cum v-am obișnuit, suntem alături de fermieri și ne implicăm pentru ca problemele acestora să fie auzite și soluționate de autorități în cel mai scurt timp. De această dată am primit pe adresa redacției un material care dezvăluie problemele cu care se confruntă fermierii din județul Brăila. Am decis să mediatizăm acest caz în speranța că autoritățile nu vor mai sta cu mâinile în sân ci se vor implica și vor veni în sprijinul oamenilor.
Ștefan Gheorghiță este administratorul fermei Triagro și spune că în acest moment pe lângă coronavirus, seceta cu care se confruntă județele din SE României reprezintă o problemă gravă care mai devreme sau mai târziu va face diferența între a rămâne în activitate sau a închide porțile pentru mulți fermieri.
”Asociaţia Producătorilor Agricoli (APA) din judeţul Braila, a înaintat autorităţilor judeţene un material cu constatări şi propuneri, prin care doreşte să spună tuturor, fermieri, decidenţi politici şi toţi cei care înţeleg importanţa agriculturii, că este timpul unor măsuri concrete, simple, de bun simţ, pentru a-i ajuta pe cei care cultivă terenurile şi care pun mâncare pe mesele românilor şi nu numai. Se încearcă prin acest material, atenţionarea tuturor, că pe lângă pandemie, totuşi mai sunt şi alte probleme grave, cum ar fi situaţia din agricultură, care lăsată în voia sorţii, s-ar putea mâine să aibe un impact şi mai puternic, deoarece aceste probleme se vor adauga la o societate care va ieşi foarte slăbită din această încercare a calamităţii ,,sanitare’’ şi care poate fi urmată de o calamitate ,,alimentară’’.
Problemele noastre actuale în agricultură, sau unele dintre ele, sunt legate de starea de secetă puternică şi extremă, care există deja de prea mult timp şi este aproape generalizată în judeţe precum BRĂILA, TULCEA, IALOMIŢA, BUZĂU şi pe mari suprafeţe în judeţele CONSTANŢA, CĂLĂRAŞI, VASLUI, IAŞI, BOTOŞANI, BRAŞOV, ALBA (vezi comunicat INMH din 23.03.2019). În cazul acestor judeţe, aprovizionarea cu apa prezintă ”valori deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică şi extremă)”, în Dobrogea, pe suprafețe agricole extinse din Moldova și Muntenia, local în sudul, estul, izolat centrul și nord-vestul Transilvanei, sudul Olteniei și nordul Banatului – comunicat INMH din 23.03.2020), adică după o estimare proprie, cca 4,7 milioane de hectare sunt afectate de aceasta situaţie.
Mai mult, este de menţionat că în conformitate cu clasificarea INMH, seceta pedologică extremă este cel mai de jos palier al aprovizionării cu apă, iar persistenţa (şi pe 16.03.2020 INMH arata aceeaşi situaţie, chiar mai mult, situaţia s-a agravat şi în alte zone după această dată) acesteia duce la ofilirea şi uscarea plantelor, fenomen care se manifestă din ce în ce mai pregnant la fermierii din aceste zone, pentru culturile de toamnă.
Astăzi, deja numeroşi fermieri din Brăila, au început să depună cereri pentru constituirea de comisii locale de calamitate, atât la Primării cât şi la sediul APA Brăila, dar din păcate aceste comisii nu au o bază legală de constituire datorită neglijenţei crase a autorităţilor, care ar fi trebuit să rezolve legislativ această situaţie, după ce au abrogat vechea L381 din 2002 privitoare la despăgubirea calamităţilor în agricultură şi care era singura unde se prevedea modul de constituire al comisiilor locale.
Mulţi fermieri, în lipsa altor prevederi legale concrete constatării calamităţilor în agricultură, au apelat la prevederile Ord 459/2019 privitoare la aprobarea ,,Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică precum și incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale ale cursurilor de apă și poluări marine în zona costieră, din 07.03.2019’’, dar care se referă doar la seceta hidrologică si care este definit ”seceta hidrologică – este un fenomen complex, generat de instalarea unui regim puternic deficitar la nivelul apelor de suprafață, apelor subterane, un volum insuficient în lacurile de acumulare, care determină imposibilitatea asigurării debitelor de apă pentru toți utilizatorii autorizați.’’, deci nu are legătură cu seceta din agricultură, ci se referă la aprovizionarea populaţiei sau a altor consumatori cu apă. Conform acestui regulament se poate vorbi cel mult de apa pentru irigaţii, dar nu de constatarea culturilor calamitate.
Mesajul APA Brăila pleacă de la următoarele situaţii existente şi anume se face o mare confuzie de către decidenţii politici şi foarte periculoasă pentru fermieri, între rolul asigurărilor agricole şi constatarea calamităţilor în agricultură, deoarece rolul acestora este total diferit, primul caz fiind pentru despăgubirea riscurilor, iar în al doilea caz comisiile de constatare a calamităţilor sunt necesare pentru certificarea existenţei evenimentelor de forță majoră în cadrul contractelor comerciale, în raport cu autorităţile statului (ANAF, AFIR, APIA etc.) sau în cazul altor întelegeri contractuale. Mai concret şi pe întelesul tuturor, putem lua situaţia din acest an în care culturile de toamnă pot fi (în unele zone deja sunt) calamitate din cauza secetei, iar dacă seceta continuă vom avea calamităţi şi la culturile de primăvară.
În acest caz toţi fermierii care au contracte futures pentru vanzarea de produse agricole la termen, sau alte tipuri de contracte comerciale, sunt obligaţi pentru a putea invoca starea de forţă majoră să prezinte un certificat care să atestea acest lucru de la Camera de Comerţ a României. În general, formularea contractuală folsită este ceva de genul ”Partea care invocă forța majoră/cazul fortuit trebuie să prezinte actele doveditoare eliberate de Camera de Comerț și Industrie’.’
Doar că aceasta (Camera de Comerţ) la rândul ei solicită următoarele documente :
– cererea de emitere a avizului, semnată de reprezentantul legal;
– o copie a contractului afectat de evenimentul de forţă majoră, cuprinzând clauza de forţă majoră;
– atestări de la organele, autorităţile şi instituţiile abilitate, de la caz la caz (altele decât Camera de Comerţ şi Industrie a României), privind existenţa şi efectele evenimentului invocat, localizarea acestuia, momentul începerii şi încetării evenimentului;
– notificări adresate partenerului contractual în legătură cu apariţia evenimentului invocat şi efectele sale asupra derulării operaţiunilor contractuale.
Astfel, având în vedere cele de mai sus, înseamnă că dacă nu ai polită de asigurare pentru riscurile asigurate sau nu ai poliţă fiindcă RISCUL NU ESTE ASIGURAT DE NIMENI, ce facem? Înseamnă ca nu putem invoca forţa majoră, adică :
– suntem obligaţi să suportăm toate penalităţile contractuale pentru neonorarea acestora, care după cum ştim cu toţii nu sunt mici (în unele contracte ajunge până la 50% din valoarea produselor nelivrate). Poate firmele partenere vor să ne ajute, dar va fi imposibil deoarece şi ei au contracte pe care trebuie să le onoreze la rândul lor, caz în care au nevoie de documentele noastre de forţă majoră, ca la rândul lor să invoce acelaşi lucru. Dacă până acum am fost ajutaţi, s-a întâmplat datorită faptului că nu a fost un fenomen de masă, dar cand o firmă de trading cereale nu va primi 50-100.000 to, nu cred că cineva va fi iertat.
– In raport cu ANAF nu putem demonstra deductibilitatea costurilor şi eligibilitatea TVA aferent inputurilor pentru culturile calamitate, deoarece nu vom avea un document official care să ateste calamitatea. Toată lumea trebuie să ştie că în raport cu ANAF sarcina probei este a contribuabilului, adică fermierul trebuie să demonstreze ce spune. Nu vom putea dovedi calamitatea, atunci vom avea de plătit recalculări de taxe şi impozite pe profit.
– Riscăm să pierdem subvenţiile în parte sau în totalitate, dacă nu putem demonstra ca şi exemplu că am semănat înverzirea dar s-a calamitat ulterior, sau am semănat culturile dar nu au răsărit din cauza lipsei de apă din sol etc.
Pot fi multe alte situaţii în care noi fermierii să avem de suferit, dar ce trebuie să înţelegem cu toţii, este faptul că astfel de situaţii se întâmplă şi acum, dar nefiind pe o scară largă, cu toţii le trecem la ,,şi altele ‘’.
Dar ce vom face mâine dacă semnele actuale ale unui an foarte secetos se vor manifesta în continuare şi mă întreb ce le vor zice multe organizaţii profesionale sau decidenţi politici, fermierilor care poate îşi vor pierde munca de o viaţă din cauza nepăsării şi incompetenţei.
Sperăm că poate acum cineva va auzi şi aceste lucruri, care nu costă bani, ci doar decizie politică”, este mesajul transmis de fermierul brăilean către autorități.
Această nu este prima încercare a fermierilor brăileni de a se face auziți de către autorități. În urmă cu doar o săptămâna, Agrointeligența – AGROINTEL.RO a publicat un material despre seceta gravă cu care se confruntă agricultorii din Brăila.
