Calendar agricol. Ce lucrări se fac în grădina de legume în fiecare lună
agrointeligenta.ro -
Calendarul agricol sau calendarul grădinarului este un instrument foarte util tuturor celor care cultivă legume sau se îngrijesc de o mică livadă. Fiecare lună din an aduce cu sine lucrări specifice care nu pot suferi întârzieri și de care depinde producția recoltată.
Un calendar de grădinărit reprezintă un scurt ghid care să vă ajute în planificarea acțiunilor de înființare a culturilor de legume și de îngrijire a pomilor fructiferi. Nu este un calendar ”oficial”, ci mai mult în sprijin pentru micii producători și pentru pasionații de grădinărit.
Iată care sunt ”filele” principale ale unui calendar al grădinarului
- Calendar agricol: Lucrări în grădină în luna februarie
- Calendar agricol: Lucrări în grădină în luna martie
- Calendar agricol: Lucrări în grădină în luna aprilie
- Calendar agricol: Lucrări în grădină în luna mai
- Calendar agricol: Lucrări în grădină în luna iunie
- Calendar agricol: Lucrări în grădină în luna iulie
- Calendar agricol: Lucrări în grădină în luna august
- Calendar agricol: Lucrări în grădină în luna septembrie
- Calendar agricol: Lucrări în grădină în luna octombrie
- Calendar agricol: Lucrări în grădină în luna noiembrie
Calendarul grădinarului: Luna februarie debutează cu curățarea pomilor și fertilizarea solului
Luna februarie deschide calendarul de grădină. Acum se testează calitatea semințelor, mai exact gradul lor de germinație, punând câteva dintre ele să încolțească în mușchi, nisip umezit sau chiar vată sau șervețel bine îmbibat cu apă.
În zilele frumoase de februarie se pot curăța pomii de frunzele uscate – în ele se ascund dușmani din primăvară. Acum se sapă pomii la rădăcină și se pune gunoi, se acoperă cu pământ săpat sau se adună zăpadă la rădăcina lor.
Din când în când, în luna februarie nu strică să fertilizăm pământul cu gunoi. Pe straturile de lângă casă se pune gunoi de păsări și cenușă pentru îngrășarea pământului.
Calendarul grădinarului: Luna martie dă drumul culturilor de legume
În luna martie se face replicatul răsadurilor în cuburi sau ghivece nutritive destinate culturilor timpurii de câmp (tomate, ardei, vinete), însămânțarea în răsadnițe sau solarii încălzite biologic a legumelor destinate culturilor de vară (varză, tomate).
Se începe acum plantarea în prima jumătate a lunii în solarii sau tunele a verzei timpurii, conopidei timpurii și gulioarelor. Tot în luna martie avem plantatul și semănatul din timp a mazărei, verzei și conopidei timpurii, a cepei din arpagic și sămânța, a usturoiului de primăvară, a morcovului, pătrunjelului, spanacului, ridichi de lună etc.
În a două jumătate a lunii martie se plantează în răsadnițe castraveții, ardeii, și se se pregătesc solariile pentru tomate, ardei, vinete.
Se continuă protejarea verdețurilor cu polietilenă și recoltarea verdețurilor produse în spații protejate.
Se practică supra-altoirea pomilor (unde e cazul) după metodă prin despicătură, copulație sau triangulație. Se poate veni cu o fertilizare suplimentară cu azot și se face dezgropatul și demușuroitul viței de vie. Se face tăierea rădăcinilor pornite din altoi (tăierea de rodire și copcitul).
În legumicultură, în martie se continuă dezinfectarea răsadnițelor, solariilor, cu formalina sau sulfat de cupru.
Pomii fructiferi se pot stropi cu soluție sulfo-calcică, împotriva făinării; peste 2 săptămâni se mai face o stropire împotriva moniliei, cu o soluție pe bază de cupru. Tot în această lună putem pregăti terenul pentru plantarea de noi pomi fructiferi: se sapă și se gunoiește pentru a fi reavăn, apoi, spre sfârșitul lunii, se pot planta.
Calendarul de grădină: Luna aprilie aduce plantarea cartofilor și a răsadurilor de roșii
Până la mijlocul lunii aprilie se mai pot planta în grădină rădăcinoasele (morcovi, pătrunjel, păstârnac) în rânduri, distanță de 25 cm; salată, spanacul. În această lună de primăvară se seamănă soiuri de mazăre târzie, sfeclă roșie și sămânța de ceapă.
De la mijlocul lunii aprilie începe plantatul vărzoaselor, guliei și conopidei, dar și semănatul cartofilor preîncolțiți la distanță de 70 cm între rânduri, iar pe rând, între cuiburi, 30-40 cm, la adâncimea de 10 cm. Acum se face semănatul fasolei, castravetelui, pepenelui și dovlecelului. Se mai poate semăna încă sfeclă roșie la 30 cm între rânduri, dar și plantarea țelinei la distanță de 40 cm între rânduri și pe rând.
Aprilie este luna în care se seamănă și porumbul în câmp.
Se face acum și semănatul florilor anuale, plantatul trandafirilor, al daliilor, gladiolelor, crinilor, iar la sfârșitul lunii se poate planta în grădină răsadul de roșii timpurii și ardei.
Atenție la semănat! Combinațiile bune sunt morcovi-mazăre, semănate alternativ; ceapă-morcov, semănate alternativ; ceapă-sfeclă roșie-gulie; cartof timpuriu-mazăre; cartof-fasole sau ridichi de lună cu fasolea. Combinații rele: ceapă-usturoi; morcov-pătrunjel; mazăre-fasole; castravete-cartof.
În livadă, în aprilie se udă bine pomii fructiferi plantați în primăvară și se începe pregătirea pentru stropitul lor.
Calendarul agricol de grădină: Luna mai este dedicată răsadurilor
În luna mai începe plantarea răsadurilor de legume. Vom planta răsadurile de ardei, roșii, castraveți, varză, gulie, conopidă, broccoli, țelină, ceapă (din semințe), praz, vinete. Înainte de plantarea răsadurilor este necesar să faceți o curățare a solului cu erbicide.
Plantarea răsadurilor de varză timpurie, conopidă, broccoli și castraveți se face numai pe pământ umed, la o temperatura de 7-10 grade Celsius. Dacă nu a plouat, udați terenul, operațiune care se repetă și după plantare.
Răsadurile vor avea roade după 50-60 de zile, timp în care trebuie să prășiți de 2 ori și să udați din 10 în 10 zile. Controlați mereu răsadurile pe măsură ce cresc și nu ezitați să folosiți insecticide dacă vor apărea paraziți: purici, fluturi, muște.
Calendar agricol al grădinii de legume: În luna iunie se îngrijesc atent roșiile
Dacă nu ai reușit să termini plantarea răsadurilor de legume în luna mai, ai timp doar la începutul lunii iunie să plantezi răsadurile de roșii, ardei și vinete. Pe soluri fertilizate cu îngrășământ organic plantează conopidă, varză de toamna, varză roșie, varză de Bruxelles, gulia de toamnă și broccoli.
Folosește culturile succesive pe parcele eliberate după ceapă verde, salată, spanac, mazăre și gulioare. În vederea înființării culturilor duble cureți terenul de resturile vegetale, sapi și nivelezi pământul. Poți cultiva fasole, ridichi de toamnă, castraveți de toamnă.
Iunie este perioada în care trebuie făcute pentru palisarea, copilirea și cârnățirea roșiilor timpurii.
Dacă ai viță de vie, continuă legarea lăstarilor, copilitul și cârnătițul (îndepărtarea vârfurilor tuturor lăstarilor mai viguroși). Dacă ai timp suficient, aranjează frunzele viței în așa fel încât ciorchinii să aibă mai multă lumină, mai mult soare. Stropește via contra manei, făinării și putregaiului.
Întinde castraveții timpurii din seră pe sfoară. Dacă frunzele nu sunt ridicate pe sfoară, castraveții nu vor avea lumină și nu se vor coace.
Continuă prășitul. Plivitul, răritul și irigarea zarzavaturilor și combaterea bolilor și dăunătorilor la legume.
Calendar agricol: Luna iulie vine cu pericolul manei la tomate
Atenție! Roșiile care încep să se măneze pot fi salvate prin ruperea regulată a frunzelor și îndepărtarea fructelor stricate.
Calendar agricol: Luna august dă startul recoltei bogate
În luna august se recoltează ceapa, dar înainte de depozitare păstreaz-o la soare câteva zile. Continuă recoltarea castraveților pentru murături.
Strânge roșiile pentru sucuri și bulion, dar nu uita să continui copilitul și cârnitul lor.
Spre sfârșitul lunii august poți începe recoltarea cartofilor, după o prealabilă verificare dacă s-au maturat suficient. Fasolea uscată pentru consum se adună tot în august, se despoaie și se mai păstrează la soare câteva zile înainte de depozitare.
Continuă recoltarea vinetelor, ardeilor, verzei de vară, pepenilor galbeni și verzi.
În livezi, în această lună începe recoltarea merelor de vară (imediat după ce roua s-a uscat) și se continuă recoltarea piersicilor și a caiselor târzii. Încep să se coacă strugurii timpurii, dar atenție, aceștia nu se recoltează decât dacă sunt complet copți, căci altfel sunt acri.
Pe sol bine mărunțit se seamănă salată, pentru obținerea răsadului de plantat la începutul lunii octombrie.
Dacă vrei să ai hrean cu rădăcina dreaptă și groasă, îndepărtează rădăcinile laterale.
Pe terenuri eliberate se poate semăna spanac, morcov și pătrunjel, pentru producția de primăvară.
Calendar agricole pentru grădina de legume: Luna septembrie aduce semințele de roșii pentru anul viitor
În luna septembrie este momentul strângerii semințelor pentru primăvară. La tomate, se aleg fructele mari, specifice soiului, sănătoase, coapte bine. Roșiile se zdrobesc bine, se pun în vase cu apă, unde se spală bine.
După ce s-au spălat se îndepărtează de pe semințe resturile de pulpă și se lasă în apă să se liniștească. Semințele bune se lasă la fund, în timp ce semințele seci plutesc la suprafață. Semințele bune se spală bine și se pun la uscat, la soare. Când s-au uscat trebuie să aibă o culoare albicioasă-argintie.
În medie la 10 kg tomate se obțin 30-50 g sămânță (în funcție de soi). La ardei, pentru extragerea semințelor se taie fructul în jurul codiței, apoi se scot semințele (codița cu semințe se așează pe un ziar și cu mâna se desprind semințele). Acestea se spală în apă, se separă semințele bune de cele seci prin punerea lor în apă și decantarea apei. Se usucă la umbră, iar semințele se răsfiră într-un strat subțire (1-2 cm). Din când în când se răscolesc cu mâna, pentru a se usca mai repede. Când sunt uscate au o culoare galben-aurie. Se păstrează până în primăvară în pungi de hârtie.
Din 15 kg ardei se pot obține în medie 100 g sămânță.
La vinete, când fructele au ajuns la maturitate, se zdrobesc, se toacă mărunt, apoi pulpă se pune într-un vas cu apă, unde se freacă bine cu mâinile pentru a separă semințele de pulpă. Semințele bune sunt grele și se lasă la fundul apei, separate de cele seci, ușoare, care rămân la suprafață. Cele bune se spală, se usucă la umbră și apoi se pun în pungi de hârtie. La castraveți se aleg fructele mari, galbene, care au ajuns la maturitate. Se lasă la soare 6-7 zile, după care se extrag semințele. Se taie longitudinal fructul și cu o lingură se scot semințele, se spală și se lasă în apă. Apoi, după câteva ore acestea se desprind ușor de mucilagiile care le înconjoară. Semințele bune rămân la fundul vasului, se scurg, se usucă la soare în strat subțire de 1-2 cm, cât mai repede, pentru a nu se înnegri.
La salată, semințele ajung la maturitate la 25-30 de zile de la înflorire. Plantele se taie, se fac snop, se duc la umbră pentru uscare. După o săptămâna snopii se scutură bine deasupra unui ziar, se vântură și rămâne sămânța bună, care se păstrează în pungi de hârtie.
La ceapă, semințele se recoltează dimineață, pe rouă, pentru a nu se scutura. Se taie cu tijă întreagă, se fac snopi mici, se usucă la umbră, după care se scutură capsulele, să iasă semințele, care sunt de culoare neagră. Se vântură semințele și se pun la uscat în strat subțire.
Calendar agricol pentru grădina de legume: În octombrie încep primele pregătiri de iarnă
În luna octombrie, în grădina de legume se scot cartofii de toamnă. Morcovii, pătrunjelul, păstârnacul se scot pe timp uscat, se zvântă, se curăță de frunze și se depozitează în pivniță. Tot acum toamna se recoltează ultimii ardei, care au devenit dulci și cărnoși.
Roșiile necoapte se pot smulge din vrejuri cu tot și se pun la adăpost și întuneric, unde se coc.
Se recoltează varza și se pune la murat, se recoltează vinetele, ardeii, guliile, morcovii, pătrunjelul, păstârnacul, țelină.
Se recoltează gogonelele, care pot fi puse la murat sau pot fi depozitate în pivniță sau în încăperi mai călduroase, unde cu timpul se înroșesc și se pot consuma că roșii coapte. Se vor depozita numai gogonelele sănătoase; pivnița înainte de depozitare trebuie aerisită, curățată și dezinfectată.
Se defrișează terenul de resturile vegetale și se pregătește terenul în vederea fertilizării. Se sapă terenul, pe măsură ce s-au recoltat ultimele legume.
Pentru a avea legume proaspete primăvara devreme, este timpul să le cultivăm – ceapă verde (de stufat), usturoiul verde, salată, spanacul, lobodă, toate acestea rezistă bine la temperaturi joase: se plantează răsadul de salată pentru primăvară, cu 2-3 udări obligatoriu; se seamănă morcovii, pătrunjelul, mazărea, ceapa și usturoiul pentru recoltele timpurii de anul viitor.
În livadă, în octombrie se recoltează merele, perele, gutuile, nucile, prunele, se recoltează porumbul. Se mai pot aduna semințele de ceapă și lobodă.
Pentru protejarea pomilor tineri de îngheț și de rozătoare vom pune frunze moarte în jurul lor și le vom acoperi tulpinile cu saci.
Calendar agricol: Luna noiembrie aduce ultimele legume din grădină
În luna noiembrie, în grădina de legume, pe măsură ce gogoșarii se coc, sunt culeși și puși la borcan. Sfecla roșie mai poate fi recoltată, curățată de frunzele verzi și depozitată în pivniță.
Se mai culege porumbul, se taie cocenii și se pun pe foc.
Zarzavaturile vor fi recoltate după 1 noiembrie, după căderea brumei. Varza se recoltează tot acum.
Toamna se scurtează rădăcinile pomilor bătrâni pentru a le prelungi viața.
O lucrare care dă bune rezultate la pomii bătrâni cărora li s-au aplicat tăieri de regenerare este și întinerirea rădăcinilor. Această lucrare se face fie în toamna premergătoare regenerării, fie primăvara, înainte de intrarea pomilor în vegetație, și constă în săparea unui șanț circular în dreptul proiecției coroanei pe sol, adânc de 60-80 cm și lat de 60 cm. Toate rădăcinile se taie cu fierăstrăul de pomi și se scot. Apoi șanțul se acoperă cu pământ amestecat cu îngrășăminte. Pentru un pom se socotesc 150 kg gunoi de grajd bine putrezit, 3 kg superfosfat și 1 kg sare potasică. Șanțul se umple pe trei sferturi, se toarnă 10 căldări de urină de grajd subțiată cu apă (1 parte urină și 3-4 părți apă). După udat șanțul se umple definitiv cu pământ. La pomii bătrâni se face o scurtare foarte puternică a ramurilor de schelet astfel încât jumătate din lungimea lor se taie.
Trebuie însă să respectăm câteva reguli la tăierea de întinerire:
1) punctul din care se face scurtarea ramurilor trebuie să se afle deasupra unor ramuri lacome sau a unei ramuri laterale;
2) în locul unde se face tăierea, ramura nu trebuie să fie mai groasă de 8-10 cm. Pentru asigurarea unei încărcături normale de fructe pe pom, este bine să se facă și rărirea ramurilor de rod, știut fiind că distanța normală între ele este de 10-20 cm.
Trebuie păstrate ramurile de rod cu poziție laterală, acestea fiind considerate cele mai bune.
