Ordin MADR: Fermierii afectați de secetă au la dispoziție 3 zile să depună înștiințare la Primărie!
agrointeligenta.ro -
Ordin comun al Ministrului Agriculturii Adrian Oros și al Ministrului Afacerilor Interne, Marcel Vela! Pentru a răspunde solicitărilor fermierilor care se confruntă în această perioadă cu o secetă agresivă, cei doi miniștri ai Guvernului Orban au elaborat un proiect de ordin menit să constituie un cadrul legal pentru evaluarea pagubelor și pentru eventuale despăgubiri ulterioare.
Agrointeligența-AGROINTEL.RO a transmis în ultimele săptămâni o serie de apeluri are fermierilor privind situația gravă în care se află culturile agricole din sud-estul țării din cauza secetei care s-a instalat în această primăvară. Astăzi, joi 9 aprilie, autoritățile au făcut primul pas privind constatarea pagubelor din agricultură, semn că au recepționat semnalele pe care fermierii le-au transmis prin intermediul nostru.
Astfel, proiectul de ordin prevede că deținătorii de terenuri agricole ale căror suprafețe cu culturi agricole au fost afectate în procent de peste 30% din suprafețele destinate producției vegetale depun înștiințări scrise la unitatea administrativ teritorială pe a căror rază teritorială se află terenul, în format fizic sau prin mijloce electronice de transmitere la distanță, în termen de 3 zile de la producerea distrugerii sau vătămării culturilor agricole deținute.
Înștiințările scrise cuprind datele de identificare ale deținătorului de teren agricol, suprafața totală declarată, suprafața calamitată estimativ pe fiecare din culturile calamitate, cu specificarea dacă suprafața calamitată se află în zonă irigabilă.
Mai departe, în baza înștiințărilor Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă întocmește un raport operativ în termen de maxim 24 de ore de la înregistrarea înștiințărilor, pe care îl transmite către Centrul Operaţional din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean şi către Grupul de Suport Tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de fenomene meteorologice periculoase având ca efect producerea secetei pedologice, din judeţ.
După primirea rapoartelor Grupul de Suport Tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de fenomene meteorologice periculoase având ca efect producerea secetei pedologice din judeţ întocmește centralizatorul rapoartelor operative cu pagubele la culturile agricole asociate fenomenului meteorologic de secetă pedologică, pe care înaintează Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. În funcţie de pagubele înregistrate şi raportate de Grupul de Suport Tehnic, prefectul, în calitatea sa de preşedinte al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, numește, prin ordin, comisia de constatare şi evaluare a pagubelor la culturile agricole.
Din cadrul comisiei de constatare şi evaluare a pagubelor la culturile agricole fac parte reprezentanţi ai administrației publice locale, un reprezentant al centrului județean/local al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură și un reprezentant al direcției pentru agricultură județene, respectiv a municipiului București.
Atenție! Promovarea şi finanţarea acţiunilor şi măsurilor urgente de intervenţie în vederea înlăturării efectelor manifestării fenomenului de secetă pedologică vor avea la bază procesele-verbale pentru constatarea şi evaluarea pagubelor la culturile agricole.
Ce rol are fiecare instituție pentru evaluarea pagubelor:
Art. 1- Gestionarea situațiilor de urgență generată de fenomene meteorologice având ca efect producerea secetei pedologice este o activitate de interes naţional, având în vedere frecvenţa de producere şi dimensiunea efectelor acestui tip de risc.
Art. 2 – (1) Scopul prezentului regulament îl constituie crearea cadrului normativ de gestionare a situațiilor de urgență generată de fenomene meteorologice având ca efect producerea secetei pedologice severă de către structurile implicate în gestionarea acestor situaţii, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările şi completările ulterioare şi Hotărârii Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc.
(2) Prezentul regulament utilizează termeni şi expresii având înţelesul definit în Hotărârea Guvernului nr. 557/2016, în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004, cu modificările şi completările ulterioare şi în publicaţii de specialitate.
(3) În sensul prezentului regulament termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:
a) seceta – fenomenul natural care decurge din scăderea precipitațiilor sensibil sub nivelul mediu, producând dezechilibre hidrologice majore și influențând negativ sistemele de producție;
b) seceta meteorologică – fenomenul natural reprezentat de devierea precipitațiilor de la starea normală pentru anumită perioadă de timp;
c) seceta pedologică – fenomenul natural definit de un conținut al apei din sol, respectiv umiditatea solului, sub valoarea mediei anuale asociată cu seceta meteorologică cu impact direct asupra creșterii culturilor și a ecosistemului; seceta pedologică se raportează la rezerva de umiditate determinată prin metoda bilanțului apei în sol, utilizând datele meteorologice înregistrate la stațiile meteorologice cu program agrometeorologic din cadrul rețelei Administrației Naționale de Meteorologie .
d) valori de umiditate – rezultatul masurătorilor directe efectuate cu senzori de umiditate în platformele agrometeorologice constatate și validate la stațiile meteorologice din cadrul rețelei Administrației Naționale de Meteorologie.
Art. 3 – Obiectivele gestionării situaţiei de urgenţă vizează:
a) stabilirea atribuţiilor entităţilor implicate în acţiunile de prevenire, răspuns, evaluare/investigare posteveniment, refacere/reabilitare pentru restabilirea stării de normalitate în situaţiile de urgenţă care fac obiectul prezentului regulament;
b) stabilirea în comun cu structurile care asigură funcţii de sprijin în situaţia manifestării tipului de risc, a responsabilităţilor ce le revin conform domeniilor de acţiune specifice;
c) asigurarea unei capacităţi optime de acţiune şi intervenţie pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă;
e) prevenirea populaţiei şi menţinerea încrederii acesteia în instituţiile cu rol de gestionare a situaţiilor de urgenţă;
f) protejarea cuturilor agricole, a solului şi a mediului înconjurător, în măsura în care este posibil;
g) revenirea la starea de normalitate prin aplicarea măsurilor de refacere – reabilitare.
Art. 4. – (1) Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale este autoritatea responsabilă cu rol principal, precum și secundar pentru tipul de risc de secetă pedologică, definit la nr.crt. 5 din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 557/2016.
(2) Autorităţile responsabile pentru managementul situaţiilor de urgenţă generate de fenomene meteorologice având ca efect producerea secetei pedologice, repartizate pe domenii de acţiune, sunt prevăzute la pct. 5 din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 557/2016.
Art. 5. – Sunt expuse direct sau indirect tipului risc de secetă pedologică:
a) viaţa oamenilor şi bunurile acestora, precum şi viaţa animalelor;
b) obiective economice (societăţi comerciale, platforme industriale, centrale electrice, ferme agrozootehnice, amenajări piscicole, porturi şi altele);
c) mediul natural (ecosisteme acvatice şi terestre, păduri, terenuri agricole, intravilanul localităţilor, altele).
Art. 6. – (1) Managementul situaţiilor de urgenţă generate de fenomene meteorologice având ca efect producerea secetei pedologice, constau în identificarea, înregistrarea şi evaluarea riscului şi a factorilor determinanţi al acestuia, înştiinţarea factorilor interesaţi, avertizarea, limitarea, înlăturarea sau contracararea efectelor negative produse ca urmare a manifestării factorilor de risc.
(2) Măsurile prevăzute la alin. (1) constituie o obligaţie pentru toate autorităţile responsabile şi pentru toate persoanele juridice şi fizice, cu excepţia persoanelor cu handicap, a bătrânilor, femeilor gravide şi copiilor.
Art. 7. – (1) Pe parcursul gestionării situaţiilor de urgenţă se pot deosebi următoarele trei situaţii care diferă între ele prin gradul de pericol asociat.
a) Situaţia de atenţie are semnificaţia unei situaţii deosebite şi nu reprezintă neapărat un pericol dar necesită o vigilenţă sporită prin îndesirea observaţiilor şi măsurătorilor care se fac pentru urmărirea fenomenului şi pentru prognoza evoluţiei sale, frecvenţa fiind stabilită de către Administrația Națională de Meteorologie, prin intermediul stațiilor meteorologice cu program agrometeorologic;
b) Situaţia de alertă este caracterizată printr-o evoluţie a fenomenelor în direcţia în care poate conduce la un anume pericol cu un grad de intensitate mare, pot produce pagube sociale şi economice însemnate, respectiv perioade prelungite de secetă, modificări semnificative ale rezervei de umiditate a solului determinată prin metode bilanțului apei în sol, validate de măsurători directe efectuate cu senzori de umiditate în platformele agrometeorologice din cadrul rețelei Administrației Naționale de Meteorologie.
Declanşarea situaţiei de alertă conduce la:
(i)activităţi menite să limiteze şi să diminueze efectele negative ale fenomenului;
(ii)activităţi pregătitoare, în eventualitatea declanşării situaţiei de pericol.
c) Situaţia de pericol este declanşată în momentul în care pericolul devine iminent, cu efecte dezastruoase şi ameninţare potenţială asupra vieţii şi bunurilor, respectiv nivelul de umiditate a solului are un deficit cuprins între 0-100 cm și un impact semnificativ asupra mai multor funcții de ecosistem și asupra producției agricole. Este necesară luarea unor măsuri excepţionale pentru limitarea efectelor secetei pedologice. Trecerea şi revenirea de la o stare la alta sunt determinate de evoluţia fenomenelor.
(2) Intrarea în dispozitiv, sau altă denumire asimilată procedurilor specifice, se realizează la declanşarea situaţiei de atenţie.
(3) Activităţile specifice operaţiunii de intrarea în dispozitiv se realizează în conformitate cu procedurile interne ale fiecărei instituţii responsabile de gestionarea riscurilor.
Art. 8. – Aria de acoperire şi măsurile de răspuns în situaţii de urgenţă pentru riscurile care fac obiectul prezentului regulament ale autorităţilor responsabile sunt conforme cu prevederile legislaţie specifice şi regulamentelor de organizare şi funcţionare proprii.
Comitetele Judeţene/Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă sunt constituite prin ordin al prefectului şi se compun din:
a) Preşedinte: prefectul judeţului/Municipiului Bucureşti;
b) Vicepreşedinţi:
(i)preşedintele Consiliului Judeţean;
(ii)inspectorul şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean, cu atribuţii de coordonare unitară a tuturor componentelor cu responsabilităţi în realizarea intervenţiei;
c) Secretariatul tehnic permanent este asigurat de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean;
d) membri: şefi de servicii deconcentrate, descentralizate şi de gospodărie comunală şi alţi manageri ai unor instituţii şi societăţi comerciale de interes judeţean care îndeplinesc funcţii de sprijin în gestionarea situaţiilor de urgenţă, precum şi manageri ai operatorilor economici care, prin specificul activităţii, constituie factori de risc potenţial generatori de situaţii de urgenţă;
e) consultanţi, după caz.
(2) Comitetele prevăzute la alin. (1) au următoarele atribuţii principale:
a) evaluează situaţiile de urgenţă produse pe teritoriul unităţilor administrativ-teritoriale, stabilesc măsuri şi acţiuni specifice pentru gestionarea acestora şi urmăresc îndeplinirea lor;
b) analizează referatul tehnic, întocmit de către Grupul de Suport Tehnic pentru realizarea unor unor măsuri necesare diminuarii riscurilor generate de seceta pedologică;
c) analizează şi avizează Planurile judeţene pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare gestionării situaţiilor de urgenţă.
(3) Persoanele din cadrul Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă au următoarele atribuţii principale:
I. Prefectul, în calitate sa de preşedinte al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă:
a) stabileşte responsabilităţile pentru atentionarea populaţiei din zonele de risc la seceta pedologică;
b) dispune preşedinţilor Comitetelor Locale pentru Situaţii de Urgenţă ca la primirea atenţionărilor/avertizărilor privind iminenţa producerii unor situaţii de urgenţă să instituie serviciul de permanenţă la toate primăriile din zonele de risc de secetă pedologică;
c) analizează informaţiile primite de la Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă referitoare la derularea evenimentelor şi la măsurile întreprinse;
d) dispune instituţiilor reprezentate în Comitetul Judeţean/al Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă să asigure mijloacele de intervenţie suplimentare în sprijinul Comitetelor Locale pentru Situaţii de Urgenţă, atunci când capacitatea acestora de intervenţie este depăşită;
e) dispune, la recomandarea specialiştilor din cadrul Grupului de Suport Tehnic, concentrarea mijloacelor de intervenţie în zonele critice;
f) dispune organizarea distribuirii apei potabile, alimentelor şi ajutoarelor umanitare;
g) dispune pregătirea populaţiei, în vederea conştientizării asupra riscului pe care îl prezintă seceta pedologică şi a măsurilor proprii de protecţie şi intervenţie în situaţii de urgenţă;
h) numeşte prin ordin comisia alcătuită din specialişti pentru evaluarea estimativă a pagubelor produse în urma fenomenului meteorologic de secetă pedologică;
i) aprobă rapoartele de sinteză.
II. Preşedintele Consiliului Judeţean, în calitate sa de Vicepreşedinte al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă:
a) propune spre aprobare Consiliului Judeţean bugetul judeţean pentru asigurarea resurselor necesare prevenirii, pregătirii, răspunsului şi refacerii/reabilitării în situaţii de urgenţă, după caz;
b) desemnează personal tehnic din aparatul propriu al Consiliului Judeţean, pentru a participa în comisia numită prin ordinul prefectului, în scopul constatării şi evaluării fizice şi valorice a pagubelor produse în urma fenomenelor meteorologice care generează seceta pedologică;
c) la solicitarea prefectului adresată preşedintelui Consiliului Judeţean, Consiliul Judeţean se poate întruni în şedinţe extraordinare pentru adoptarea de măsuri imediate în vederea prevenirii, limitării sau înlăturării urmărilor situaţiilor de urgenţă generate de riscul de secetă pedologică la culturile agricole.
Art. 10. – Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgenţă:
(1) Se compun din:
a) Preşedinte: primarul;
b) Vicepreşedinţi: viceprimarii;
c) Secretar: secretarul Unităţii Administrativ Teritoriale;
d) membrii: reprezentanţi ai serviciilor publice şi ai principalelor instituţii din unitatea administrativ-teritorială respectivă, precum şi conducători/reprezentanţi ai operatorilor economici din sectorul agricol, filialelor, sucursalelor ori punctelor de lucru locale, potenţial a fi afectaţi.
(2) Comitetele prevăzute de alin. (1) au următoarele atribuţii principale:
a) informează Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, prin Centrul operaţional judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti;
b) evaluează situaţiile de urgenţă produse pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale, stabilesc măsuri şi acţiuni specifice pentru gestionarea acestora şi urmăresc îndeplinirea lor, informând operativ Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă;
c) declară, cu acordul prefectului, starea de alertă pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale;
d) folosesc toate mijloacele existente pentru a asigura atenționarea/avertizarea cu prioritate a deținătorilor de terenuri agricole aflate în zonele de risc la secetă pedologică.
(3) Persoanele din cadrul Comitetului Local au următoarele atribuţii principale:
I. Primarul, în calitatea sa de preşedinte al Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă:
a) informează fermierii cu privire la necesitatea încheierii poliţelor de asigurare facultativă a culturilor agricole pentru calamități;
b) asigură mijloacele necesare şi stabileşte responsabilităţile pentru avertizarea deținătorilor de terenuri agricole din zonele de risc la seceta pedologică;
c) asigură, prin secretarul Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă, întocmirea unui planul local de apărare împotriva fenomenului meteorologic de secetă pedologică, afişarea extraselor din acest plan, din care au fost excluse informaţiile confidenţiale, pe pagina de internet a instituţiei şi la sediul primăriei;
d) asigură, împreună cu secretarul Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă, centralizarea datelor privind urmările manifestării secetei pedologice;
e) asigură, împreună cu secretarul Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă, întocmirea şi transmiterea rapoartelor operative, în maxim 24 de ore de la declanşarea evenimentului către Centrul Operaţional din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean şi către Grupul de Suport Tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de fenomene meteorologice periculoase având ca efect producerea secetei pedologice, din judeţ;
f) organizează anual, şi ori de câte ori este nevoie, instruiri ale membrilor Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă asupra atribuţiilor ce le revin pentru avertizarea/alarmarea deținătorilor de terenuri agricole din satele aparţinătoare comunei;
g) la primirea atenţionărilor/avertizărilor meteorologice şi hidrologice privind instalarea secetei pedologice, convoacă în şedinţe extraordinare Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă, ori de câte ori situaţia o impune;
h) pune în aplicare măsurile adoptate prin hotărârile Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă/Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă/ordin al prefectului la nivelul unităţii administrativ-teritoriale;
i) ţine permanent legătura cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean și direcția pentru agricultură județeană, respectiv a municipiului București şi cu privire la evoluţia situaţiei din teren;
j) dispune şi asigură supravegherea permanentă a zonelor de risc de secetă pedologică;
k) anunţă populaţia, prin intermediul posturilor locale de radio şi televiziune sau a membrilor Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă şi/sau Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă, cu privire la activităţile prioritare care trebuie întreprinse;
l) stabileşte necesarul de forţe şi mijloace, pe baza planurilor/convenţiilor de colaborare/cooperare, şi defineşte nevoile de sprijin din partea Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă;
m) avizează procesele-verbale de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole.
II. Şeful Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă are următoarele atribuţii principale:
a) întocmeşte documentele de organizare şi funcţionare a activităţii serviciului voluntar;
b) planifică şi conduce activitatea de pregătire a personalului serviciului voluntar;
c) asigură respectarea prevederilor actelor normative specifice în vigoare;
d) organizează activitatea de prevenire;
e) verifică întreţinerea materialelor şi mijloacelor din dotare;
f) conduce acţiunile de intervenţie în limita competenţelor stabilite;
g) întocmeşte rapoartele de intervenţie.
În cadrul fiecărui Comitet Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă se constituie şi funcţionează Grupul de Suport Tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de fenemone meteorologice având ca efect seceta pedologică, format din specialişti cooptaţi, din cadrul instituţiilor cu responsabilităţi în domeniu de la nivelul judeţului.
