Agricultura ecologică, o oportunitate certă în vreme de criză. Soluții și idei oferite de Agro-Est Muntenia
agrointeligenta.ro -
România are cea mai mică suprafață destinată agriculturii ecologice din UE, de doar 2,4% din totalul suprafeței agricole a țării. Media europeană este de 7,5%. Primele locuri sunt ocupate de Austria (24,1%), Estonia (20,6%), Suedia (20,3%), Italia (15,2%) si Cehia (14,8%). Tot Romania are insă și agricultura cu cea mai mare dependență de inputuri (îngrășăminte, pesticide, fertlizanți foliari și semințe).
Astfel, 95% din tratamentele utilizate în agricultura intensivă vin din sursă externă, peste 50% din îngrășăminte, 80% din seminţe (cu excepția seminţelor de cereale păioase).
În criza europeană cauzată de pandemie, lanţurile de aprovizionare au fost rupte si în agricultură, pe două planuri:
Primul e cel al inputurilor – unde depedenţa de producatorii externi au adus intarzieri in transportul la timp al acestora, dar şi livrări anulate.
Al doilea este în aprovizionarea cu produse alimentare, pentru că şi aici importăm peste 60% din produse.
În aceste momente conştientizăm tot mai puternic lipsa unei strategii coerente privind siguranţa alimentară, lipsa unui lanţ scurt de aprovizionare cu alimente, lipsa unei politici agricole pentru dezvoltarea capacităţilor de producţie, de colectare şi procesare.
În ultimele săptamăni rafturile au fost invadate de fructe şi legume din afara spaţiului comunitar (Turcia, Africa de Sud, Egipt, Maroc, China). Iar acestea sunt cele mai dăunătoare. În timp ce în UE mai sunt acceptate doar câteva sute de substanţe active (mai exact 470), iar tot mai multe au ieșit din utilizare în ultimii ani, în ţările de unde acum importăm fructe şi legume sunt folosite peste 1.000 de substanţe. Mai exact, consumăm alimente proaspete cu reziduuri ale unor substanţe interzise în UE în ultimii 20 de ani.
Aici România are o mare oportunitate. Pentru că în ţările din Europa de Vest, dar si pe piaţa locală, cererea pentru produse certificate în agricultura ecologică a crescut foarte mult.
Prin agricultura ecologică putem:
Diversifica producţia în fermă. Astfel, nu mai depindem doar de piaţa cerealelor sau de concurenţa legumelor şi fructelor din agricultura intensivă, cu preţuri mult mai mici din ţările non-UE.
Minimiza dependenţa de inputuri, la pesticide este de aproape 90%.
Putem dezvolta lanțuri comerciale cu valoarea adaugată, pentru că veniturile sunt consistent mai mari.
Putem accesa mai multe fonduri europene, pentru ca obiectivele comunitare sunt: mâncarea mai sănătoasă, protecţia mediului şi interzicerea substanţelor periculoase.
Subvenţiile sunt de trei sau patru ori mai mari, în funcţie de cultura aleasă.
În același timp, în lanțul economic sunt create noi oportunităţi:
Agricultura ecologică înseamnă şi un consum mai mare de forţă de muncă. Avem sute de mii de romani întorşi în ţara cu experiență în agricultura din Spania, Anglia și Italia.
Putem dezvolta anumite zone rurale, astăzi fără orizont de dezvoltare economică.
Protejăm resursele de bază: solul şi apa freatică.
Pot fi create ferme familiale durabile, fiind necesară o suprafaţă mică de producţie, fără investiţii mari în utilaje, dar cu un venit important/ha şi cu o piaţă de desfacere în creştere, stabilă.
Putem deveni exportatori, jucători importanţi în agricultura ecologică, având toate condiţiile necesare.
Pot fi dezvoltate uşor lanţuri de aprovizionare locale sau regionale.
Agricultura ecologică este o oportunitate în următoarea perioadă. Fermierii sau investitorii români ar trebui sã profite de acest segment al agriculturii, să înceapă tranziţia de la agricultura intensivă, încă din acest an.
Pentru că viitorul va fi ecologic în spaţiul comunitar. Iar resursele necesare sunt accesibile multor fermieri români.
Un articol semnat de Mihai Moraru, fondatorul Agro-Est Muntenia.
