Fermierii – scrisoare către președintele Dan și premierul Bolojan! Cuantumul pe hectar ce trebuie clarificat!
Oana Timar – Agrointeligența
Fermierii cer Guvernului să clarifice de urgență ce despăgubiri vor primi producătorii din sectorul vegetal afectați de secetă, după ce public a fost anunțată o sumă de maximum 100 de lei/hectar, în timp ce proiectul de act normativ aflat în consultare prevede un cuantum de maximum 523 lei/ha, echivalentul a circa 100 euro/ha. Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a transmis astăzi, luni – 7 septembrie, o scrisoare deschisă către Președinție, Guvern și ministerele Agriculturii, Finanțelor și Afacerilor Externe, prin care solicită explicații privind modul de calcul al sprijinului și destinația fondurilor.
Alianța pentru Agricultură și Cooperare, formată din Federația Națională PRO AGRO, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR, Uniunea Naţională de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV și Asociația Forța Fermierilor – AFF, reclamă o contradicție între informațiile comunicate public și prevederile proiectului de act normativ destinat fermierilor din sectorul vegetal afectați de secetă.
Organizațiile precizează, în același timp, că susțin acordarea unor măsuri de sprijin pentru sectoarele bovin și suin, dar cer ca fermierii din sectorul vegetal să primească informații clare despre sumele care le sunt destinate.
„Nu putem însă accepta ca fermierilor din sectorul vegetal să li se anunțe, prin declarații televizate, că vor primi maximum 100 lei/ha, în condițiile în care proiectul de act normativ aflat în consultare prevede negru pe alb maximum 523 lei/ha, echivalentul a maximum 100 euro/ha. Între textul normativ și comunicarea publică există o contradicție pe care cerem să fie lămurită”, se arată în scrisoarea AAC.
AAC: Numai alocarea europeană ar însemna circa 140 lei/ha
Organizațiile fermierilor pun sub semnul întrebării suma de maximum 100 lei/ha anunțată public și prezintă propriile calcule, realizate pe baza datelor cuprinse în nota de fundamentare a proiectului.
Potrivit AAC, alocarea europeană este de aproximativ 14,8 milioane de euro, respectiv 77.680.760 lei. Împărțită la suprafața de 553.961 de hectare calamitate la porumb și floarea-soarelui, aceasta ar însemna aproximativ 140 lei/ha, fără a lua în calcul vreo contribuție de la bugetul național.
Schema prevăzută în proiect are, conform scrisorii, o valoare totală de 233.042.280 lei, reprezentând alocarea europeană plus contribuția națională. Raportată la aceeași suprafață, suma ar însemna în medie aproximativ 421 lei/ha, în timp ce cuantumul maxim înscris în proiect este de 523 lei/ha.
„Așadar, plafonul de 100 lei/ha comunicat public se situează sub nivelul rezultat exclusiv din fondurile europene și la o cincime din cuantumul înscris în propriul proiect al Guvernului. O asemenea sumă nu poate fi prezentată drept sprijin. Pentru ferme lovite de secetă, cu costuri crescute, pierderi comerciale și incertitudine administrativă, 100 lei/ha nu reprezintă realitatea, cu atât mai mult cu cât aceeași notă de fundamentare recunoaște cheltuieli de 6.319,6 lei/ha la porumb și 6.802,3 lei/ha la floarea-soarelui”, susțin reprezentanții fermierilor.
Fermierii cer să afle cum a fost calculată suma anunțată
Una dintre principalele întrebări ridicate de organizațiile agricole este dacă România va asigura sau nu contribuția națională care apare în proiectul schemei.
AAC cere autorităților să prezinte calculul complet: suprafața eligibilă, numărul beneficiarilor, gradul de afectare, contribuția națională efectivă și destinația integrală a banilor, inclusiv eventualele fonduri redirecționate către alte măsuri.
„Din informațiile publice, fermierii nu mai pot reconstitui logica cifrelor. Pune România o contribuție națională lângă alocarea europeană sau nu? Dacă da, unde se regăsește ea în plafonul anunțat? Dacă nu, trebuie spus limpede. În oricare dintre variante, suma de 100 lei/ha nu se explică prin datele publicate”, se arată în scrisoarea deschisă.
Organizațiile agricole transmit că, dacă Ministerul Finanțelor nu poate asigura resursele naționale necesare schemei, fermierilor trebuie să li se spună acest lucru direct.
„Dacă Ministerul Finanțelor nu identifică resurse naționale pentru o despăgubire corectă, cerem să spună acest lucru deschis și să își asume public și politic decizia. Alocarea europeană pentru fermierii afectați de secetă provine din rezerva agricolă a PAC, același cadru din care sunt finanțate și plățile directe, care vin însoțite de constrângeri de producție. Aceste resurse nu trebuie transformate într-o plată nesemnificativă, prezentată drept soluție”, se precizează în document.
AAC reclamă și schimbările succesive ale sumelor vehiculate public. Potrivit scrisorii, fermierii au auzit, pe rând, despre 100 euro/ha, 333 lei/ha și, ulterior, maximum 100 lei/ha.
Organizațiile spun că agricultorii și-au făcut planurile financiare ținând cont de angajamentele publice, au negociat scadențe, au reeșalonat plăți, au contractat inputuri și au continuat înființarea culturilor.
„Agricultorii nu pot afla de la televizor ce s-a decis în privința lor”
Scrisoarea depășește însă subiectul despăgubirilor pentru secetă. Cele patru organizații reclamă ceea ce consideră a fi o lipsă de dialog între autorități și reprezentanții fermierilor înaintea adoptării unor decizii importante.
„Reiterăm că organizațiile noastre sunt apolitice și că poziția noastră comună a fost întotdeauna instituțională și constructivă, indiferent de apartenența politică a interlocutorilor guvernamentali. Am lucrat cu fiecare responsabil, la rând. Tocmai din această poziție reclamăm o practică devenită recurentă în ultimele luni: fermierii află de la televizor decizii care le afectează direct activitatea, fără consultare, fără explicații, fără dialog real”, transmit organizațiile.
AAC face referire și la marile dosare europene care afectează agricultura românească: tranzitul cerealelor ucrainene, acordurile comerciale precum Mercosur, viitorul Cadru Financiar Multianual și Politica Agricolă Comună.
Ce solicită concret fermierii
Scrisoarea este adresată Președintelui României, Nicușor Dan, premierului Ilie Bolojan și miniștrilor Agriculturii, Finanțelor și Afacerilor Externe.
Organizațiile solicită prezentarea calculului prin care s-a ajuns la suma de maximum 100 lei/ha anunțată public, clarificarea bugetului total al schemei și a destinației fondurilor și renunțarea la această valoare comunicată în favoarea unui sprijin pe care îl consideră proporțional cu pierderile, bugetul disponibil și cuantumul de maximum 523 lei/ha prevăzut în proiect.
De asemenea, fermierii cer adoptarea rapidă a actului normativ și un calendar clar pentru efectuarea plăților până la termenul-limită de 31 decembrie 2026, dar și instituirea unui mecanism permanent de dialog între Președinție, Guvern, ministerele implicate în negocierile europene și organizațiile reprezentative din agricultură.
„Fermierii nu cer privilegii și nu cer ca un sector să fie sprijinit în detrimentul altuia. Cer respect, transparență, predictibilitate și consultare reală înainte de adoptarea deciziilor care le afectează major activitatea, astfel încât punctele lor de vedere să fie luate în considerare, nu ignorate și înlocuite de simple comunicări ca fapt împlinit”, se arată la finalul documentului.
Scrisoarea este semnată de Ionel Arion – PRO AGRO, Matei Titianu – LAPAR, Mircea Băluță – UNCSV și Vlad Macovei – Asociația Forța Fermierilor.
