Misterul celor două fraude pentru care plătesc toţi fermierii din ţară
agrointeligenta.ro -
Tocmai când au mare nevoie de bani pentru a-şi finanţa lucrările de toamnă, agricultorii nu mai pot lua credite în baza certificatelor de depozit.
La sfârşitul lunii august, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a anunţat suspendarea schemei de garantare a certificatelor de depozit pentru cereale. Hotărârea fusese luată încă din 10 aprilie 2013, dar nu a fost publicată decât după semnalele apărute în presă. „Schema de garantare a certificatelor de depozit pentru seminţe de consum“ este un mecanism instituit în 2009, prin care producătorii de cereale puteau accesa credite, pentru a-şi finanţa lucrările agricole, în special cele de toamnă, acoperind o parte din garanţie cu cerealele recoltate şi depozitate. Avantajul acestui sistem consta în faptul că cea mai mare parte a garanţiei, şi anume 80 la sută din valoarea creditului, era acoperită de Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR). În fiecare an, Guvernul aloca fondurile necesare pentru acordarea acestor garanţii, prin bugetul MADR. De exemplu, în 2011 a fost alocată suma de 8,63 milioane de lei, iar în 2012 s-au alocat 9 milioane lei.
Motivele invocate de Ministerul Agriculturii
Motivul care a stat la baza suspendării schemei, invocat de MADR, a fost că, deşi FGCR a depăşit nivelul de expunere a valorii schemei de garantare, faţă de valoarea totală a cerealelor depozitate şi înscrise în certificatele de depozit, schema nu şi-a atins scopul. „S-a constatat că de ea au beneficiat numai un număr redus de operatori din agricultură (21 societăţi), care au atât calitatea de depozitar licenţiat, de producător de seminţe de consum şi deţinător de certificate de depozit emise de FGCR“- preciza MADR. În ceea ce priveşte finanţarea de la buget a schemei, MADR preciza: „Nivelul de finanţare a fost stabilit prin OG nr.7/2009 la un plafon de 42 milioane lei, sumă care nu a fost asigurată în totalitate nici în toamna anului 2009, nici în anii 2010, respectiv 2011, fapt ce nu este imputabil actualei guvernări, ci fostelor guverne“.
Motivele reale
Dar, la scurtă vreme, secretarul de stat de la MADR, Daniel Botănoiu, a declarat pentru un ziar bucureştean că adevăratele motivaţii din spatele deciziei de suspendare a certificatelor de depozit au fost „fraudele apărute în piaţă“. „Au fost depozite care au ţinut marfa în siloz, după care aceasta a dispărut. Banca s-a îndreptat către FGCR pentru a obţine despăgubirile, iar Fondul a venit la rândul său către noi, către Ministerul Agriculturii“, a mărturisit Botănoiu.
Am solicitat Ministerului Agriculturii să ne comunice, concret, care sunt firmele care au fraudat sistemul, în ce constau „fraudele apărute în piaţă“ şi ce măsuri s-au luat împotriva acestor firme. După lungi insistenţe am primit următorul răspuns: „Au fost identificate două cazuri de nerespectare a regimului acestor certificate, şi anume, depozitul din localitatea Căzăneşti, judeţul Ialomiţa, cu o capacitate licenţiată de 18.800 tone şi depozitul din municipiul Iaşi, cu o capacitate licenţiată de 44.000 tone. În baza atribuţiilor conferite de legislaţia în vigoare, MADR, prin structurile cu atribuţii de inspecţii şi control, a efectuat acţiuni de verificare şi control la cele două depozite. S-a constatat că au fost încălcate prevederile legale, în primul caz prin emiterea de certificate de depozit peste capacitatea licenţiată, iar în al doilea caz prin emiterea de certificate de depozit pentru cantităţi de seminţe de consum care nu existau faptic în spaţiile de depozitare. Pe baza acestor constatări, Comisia pentru Acordarea Licenţelor de Depozit pentru Seminţe de Consum a decis anularea licenţelor emise pentru cele două spaţii de depozitare.
Totodată, au fost sesizate instituţiile statului cu atribuţii specifice în investigarea fraudelor. Societăţile în cauză sunt: SC Ancuţa SRL, în cazul depozitului din localitatea Căzăneşti, jud. Ialomiţa, şi SC Sacom Agro SRL, în cazul depozitului din municipiul Iaşi“.
Un depozitar… fără depozit
Am încercat să aflăm şi părerea reprezentanţilor celor două firme invocate de MADR. La cea din Iaşi nu am reuşit să vorbim cu nimeni, numerele de telefon indicate atât în situaţia depozitelor licenţiate de la MADR, cât şi la Registrul Comerţului, nemaifiind valabile.
În schimb, la SC Ancuţa SRL, firmă care are sediul în Sinteşti- Ilfov, şi nu în Căzăneşti-Ialomiţa, ne-a răspuns chiar administratorul, Oleg Resulschi (un tânăr cu cetăţenie moldoveană, născut la 1 aprilie 1989, la Cahul, Republica Moldova). Dar acesta a refuzat să ne ofere orice detalii şi ne-a expediat scurt: „Depozitul de la Căzăneşti nu mai există. Dacă vreţi amănunte despre această afacere mergeţi la DIICOT, unde găsiţi un dosar voluminos. Eu nu vă spun nimic“!. Şi ne-a închis telefonul.
Am solicitat de la DIICOT informaţii despre dosar, dar până la închiderea ediţiei nu am primit răspuns. În schimb, am aflat de la faţa locului că nici fostul, nici actualul primar al oraşului Căzăneşti nu ştiu nimic de existenţa firmei Ancuţa SRL, cu atât mai puţin de existenţa vreunui depozit de cereale al acesteia pe raza localităţii. „În Căzăneşti, depozit de cereale are firma Cargill şi încă o firmă, Carmen-Ana International, dar de alt depozit nu ştiu“- ne-a declarat fostul primar, Alexandru Gavrilă. Actualul primar a întărit spusele predecesorului său:
„Ar fi imposibil să existe aici un depozit de cereale, şi încă unul mare, de 18.000 de tone, iar noi cei de la primărie să nu ştim nimic“. Rămâne întrebarea: cum a putut firma Ancuţa SRL să fie licenţiată, să emită certificate de depozitare, ba să acceseze şi credite (numai de CEC Bank a luat un credit de 10,7 milioane de lei, pentru care banca a demarat deja executarea silită) în baza acestora, fără să deţină măcar un depozit de cereale?
Pe baza căror „documente“ a primit avizele necesare de la MADR şi de la FGCR etc.? Cu siguranţă, răspunsurile le va da DIICOT.
Marii fermieri acuză MADR
Marii agricultori, care sunt totodată şi proprietari de depozite, acuză MADR că s-a grăbit suspendând sistemul certificatelor de depozit şi lăsându-i fără posibilitatea de a accesa creditele necesare efectuării lucrărilor de toamnă. Spre exemplu, Ştefan Poienaru, care cultivă câteva mii de ha în judeţul Ialomiţa şi are un depozit de cereale în zona Feteşti, a declarat pentru Capital: „S-au pripit cu această măsură. Nu-i poţi pedepsi pe toţi marii cultivatori şi depozitari de cereale doar pentru că una sau două firme au comis fraude. Pe de altă parte, de această schemă de finanţare oricum nu beneficiau micii producători, pe care-I căineză MADR ca fiind nedreptăţiţi, pentru simplu, motiv că aceştia, de regulă, nu iau credite. Nici cu dobândă subvenţionată nu iau, pentru că nu le mai pot returna. Ei preferă să vândă la recoltare sau să depoziteze la un operator licenţiat din apropiere, căruia îi va şi vinde grâul, porumbul sau orzul la primavară sau la vară, când preţul e mai bun şi cheltuielile cu depozitarea i se reţin atunci din preţ. MADR ar trebui să-i sprijine mai bine pe micii producători să-şi construiască depozite, la nivel de localităţi, din fonduri europene, pentru că ei nu dispun de fondurile necesare“.
Sursa: capital.ro
