• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Accizele la țigări cresc profiturile micilor cultivatori de tutun. Iată cât se poate câștiga vânzând tabacul direct fumătorilor

    agrointeligenta.ro -

    Prețurile tot mai mari pentru un pachet de țigări a făcut mulți mici cultivatori de tutun să își frece mâinile, mulțumiți că profiturile lor cresc. Pe o piața în care românii cu venituri medii și nu numai caută calitate la un preț rezonabil, tutunul cumpărat în stare naturală, la kilogram, a devenit o afacere românească.

    Pe site-urile de anunțuri găsești zeci de oferte de tabac. Micii cultivatori oferă un produs natural, de calitate și livrat gratuit în marile orașe. Prețurile nu sunt mici, dar rezerva de tutun pe care o primesc fumătorii pentru câteva zeci de lei pe kilogram le ajunge timp de câteva luni.

    ”Vând tutun cu gust bun, nu pișcă, are o aromă naturală , iar țigările făcute cu el nu se scutură datorită mărunțirii /tăierii fin realizate.Tutun firicele la 90 lei kg și tutun mărunțit (fără praf și cotoare) la 85 lei kg”, își laudă marfa un cultivator din Olt. Pentru tutun ”cu aromă de Malrboro”, un fermier Sălăjan anunță un preț de vânzare de 120 de lei. În jurul Capitalei, tariful este mai mare, iar un kilogram de tutun se vinde cu 150, chiar 170 de lei pe kilogram.

    Cu o recoltă de circa 1.500-1.000 de kilograme la un hectar, am putea spune că, doar din vânzarea a 500 de kilograme pentru profit (presupunând că din restul se acoperă cheltuielile), la un preț minim de 60 de lei pe kilogram, se încasează 30.000 de lei, adică aproape 7.000 de euro. Singurul impediment în realizarea acestui profit este găsirea cumpătorilor, dar pe o piață în care cererea e tot mai mare și oferta scade, aceasta s-ar putea să nu mai fie o problemă atât de greu de rezolvat…

    Culturi tot mai restrânse

    În țară, mulți cultivatori de tutun și-au restrâns culturile din cauza directivelor europene care prevăd folosirea unor anumite tipuri de tabac , dar și sprijinul tot mai mic din partea statului și-a spus cuvântul.

    La Bistrița-Năsăud, Vasile Muresan, un agricultor din Apatiu, comuna Chiochiş povesteşte că a fost primul din familie şi probabil din judeţ care a început să cultive tutun în 1993-1994, folosindu-se de cunoştinţele părinţilor săi, care înainte de Revoluţie chiar lucraseră în domeniu. Mai mult, Mureşan spune, citat de adevarul.ro,  că în satul Apatiu, culturile de tutun se întindeau înainte de `90 pe zeci de hectare, CAP-ul iniţiindu-i pe locuitori în tainele cultivării tutunului. A cultivat tutun 7-8 ani şi a abandonat după ce s-a trezit că statul a înjumătăţit subvenţia oferită şi a întârziat peste un an cu plata. Aflând că seminţele şi folia nu mai sunt nici ele oferite gratuit de către ministerul Agriculturii, bărbatul a ajuns să nu mai recomande niciunui agricultor să se înhame la aşa ceva. A abandonat şi s-a concentrat pe nutreţuri, care vin să-i hrănească animalele pe care le-a cumpărat în timp, constatând că tutunul nu va reuşi să îi mai întreţină familia.

    La un hectar cultivat se scot în jur de 1.000 de kilograme de tutun,pentru care statul oferă 2 euro per kilogramul de tutun produs, iar până acum un an sau doi a oferit inclusiv seminţe şi folie.

    Tutunul Burley nu mai e pe placul Europei

    O inițiativă europeană vine să pună alt bâț în roata fermierilor de la noi. Aceasta urmareşte interzicerea ţigărilor aromate, în a căror componenţă se regăseste un soi de tutun cultivat şi în România, iar măsura îi va afecta pe cultivatorii de tutun din România.

    „Producătorii din România vor fi afectaţi prin faptul că în procesul de producere a tutunului nu se va mai folosi tipul de tutun Burley. Dacă nu se foloseşte tutun Burley în amestecurile de ţigări, practic cultivatorii din zonele cu cea mai bună pretabilitate la cultivarea acestui soi de tutun vor fi lipsiţi de posibilitatea de a cultivă în continuare tutun. Acest soi dă un randament foarte bun în zona Ardealului, se cultivă cu succes şi în Crişana şi Moldova. În Ardeal, în schimb, nu merge soiul Virginia, care nu poate fi cultivat pentru că se pretează la soluri uşoare nisipoase. Prin cererea scăzută de tutun Burley o să ajungem să nu fie cerere că producţie şi atunci va dispărea cultura de tutun Burley în Ardeal şi Moldova”, spune pentru romania-actualitati.ro, Petre Bota, preşedintele Organizaţiei Profesionale pe Filiera Tutun. Reprezentantul agricultorilor din domeniu spune că în România se produce cel mai bun tutun din soiul Burley din Europa.

    tutun

    Tutunul Burley, exportat în Ungaria

    Pentru un hectar de tutun de tipul Burley, pentru întreg fluxul tehnologic este nevoie de aproximativ 7-8 pâna la 10 muncitori pentru fiecare hectar.

    În ţară noastră, în 2012 s-au cultivat aproximativ 650 de ha de tutun de tip Burley, ceea ce înseamna între 6.000-10.000 zile om de muncă pe întreaga ţară. Cantitatea de tutun de tip Burley produs în România se ridică undeva la 1.000 de tone şi este exportat spre fabricile de primă procesare din Ungaria.

    Reacţia vine pe fondul adoptării, pe 19 decembrie 2012, la Bruxelles, de către Comisia Europeană, a propunerii de revizuire a directivei privind produsele din tutun, care, pe de-o parte, interzice utilizarea de ţigarete, tutun de rulat şi produse din tutun cu arome caracteristice, iar pe de altă parte prevede utilizarea obligatorie a avertismentelor de sănătate ilustrate de dimensiuni mari pe ambalaje.

    Ești cultivator de tutun și vrei să ne spui povestea ta și problemele pe care le întâmpini? Scrie-ne la redactia@agrointel!


    Te-ar mai putea interesa

    ”Iarba dracului” le aduce fermierilor o subvenţie suplimentară de 1.280 euro pe hectar Cultivatorii de tutun din Bulgaria încep 2014 cu proteste de stradă România este pe ultimul loc în topul producătorilor de tutun din Uniunea Europeană

    Ultimele știri

    Subvențiile APIA – în pericol! În loc de 195 euro/ha, fermierii ar putea primi doar 120 euro/ha! Dan Pănescu, Asociația Forța Fermierilor: ”Adrian Chesnoiu este printre puținii oameni care pot să scoată agricultura din criza în care a intrat!” Florin Platon, Asociația Forța Fermierilor: Adrian Chesnoiu este omul care poate scrie politici agricole sustenabile pentru fermieri!