• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • În urma apelului Agrointeligența, ACEBOP a demarat campania „Pro creșterea bivolului în România”!

    Roxana Dobre – Agrointeligența

    Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

    Semnalul de alarmă tras de Agrointeligența-AGROINTEL.RO privind situația creșterii bivolițelor în România nu a rămas fără ecou! Asociația Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine și Porcine din România (ACEBOP) a început o campanie pro creșterii bivolului în România, așa cum președintele asociației – dr. Mary Pană a promis într-o serie de comentarii din cadrul emisiunii ”Forța Fermierilor” cu Vlad Macovei.

    ”Marii şi blânzii bivoli, crescuţi la noi în zone cu multă apă din Crişana, Transilvania, Moldova şi Muntenia, reprezentau în anul 2008 un efectiv de 62.100 capete iar astăzi, au rămas doar 24.746 capete, răspândite în aproape toate județele”, se arată în datele postate de ACEBOP.

    Brașovul este pe primul loc în creșterea bubalinelor (bivolilor), cu 5024 capete, urmat de Cluj cu 3865 capete și Sibiu, cu 3629 capete întregistrate. La polul opus, sunt județele Caraș-Severin și Ialomița, unde nu mai există bivoli.

    Înrudiţi cu bivolii sunt vestiţii zimbri, sau bizonul european (Bison bonasus), binecunoscuţi încă din Antichitate. Se pare că bivolul domestic (asiatic) a fost adus în Europa în vremea marilor migraţii de la sfârşitul Antichităţii şi începutul Evului Mediu, de către Huni şi Avari, răspândindu-se apoi în toată Europa.

    Există și păreri diferite, conform cărora existau deja în Europa mici efective de zimbri crescuți de Romani și Germanici pentru lupte, dar și bivoli europeni – de apă. Bivolii de apă – fie că vorbim despre cel european, african sau asiatic – sunt dependenţi de zonele umede (mlaştini, râuri, delte etc.); dar se adaptează și în zonele aride.

    Bivolul european a trăit în mlaştinile şi bălţile aflate la miazănoapte de Marea Neagră și până pe ţărmurile Atlanticului. Numit ştiinţific Bubalus murrensis, el avea coarnele late – şi plate în partea de sus – tipice bivolilor, însă curbate spre spate, cum observăm în reconstrucţia artistică de mai jos deosebite de cele ale bivolilor africani. Bivoliţele dau un lapte foarte gras şi sănătos din care se face o minune de o brânză, carnea este gustoasă și în general, slabă.

    Reamintim că Agrointeligența-AGROINTEL.RO a sesizat că dincolo de beneficiile indiscutabile ale produselor obținute din creșterea bivolițelor, există o realitate dură a fermierilor din acest sector. Unul dintre cei implicați în domeniu este Marius Cacuci, fermier din Bihor iar Agrointeligența – AGROINTEL.RO a discutat cu acesta despre problemele specifice activității de creștere a bubalinelor.

    Despre povestea fermerului Marius Cacuci citiți aici: Fermierul Marius Cacuci a rămas cu 25 de bivolițe din 80! ”Subvenția-bonus de 200 de euro nu se plătește crescătorilor, ci către stațiuni”

    Te-ar mai putea interesa

    Șoareci și șobolani în cotețul de găini. Riscuri, combatere Din lanul de grâu, la prima carte. Diana Vasilescu a lansat „Nemăritată la 30 de ani”, despre viața care nu respectă calendarul celorlalți Fermierul Samson Popescu pune pe pauză fabrica de peleți din cauza cheltuielilor la curent și motorină Schimbare majoră la plata avansului APIA pentru fermieri în acest an! Avans APIA 2026. Anunț oficial despre sumele care se achită la prima tranșă din subvenții

    Ultimele știri

    Comisia Europeană schimbă legislația pentru a lăsa fermierii să fertilizeze mai ușor cu gunoi de grajd Președintele Zelenski cere României tranzit pentru cerealele ucrainene, iar R. Moldova ne vinde 93% din exporturile ei de rapiță Avansul APIA 2026 – în conturi. Primele județe unde fermierii au anunțat că au încasat subvențiile Aviz favorabil pentru Florin Barbu la MADR! A anunțat că își dă demisia în 100 de zile dacă nu realizează 4 măsuri! Dimitrie Muscă, fermier din Arad: ”La rapiță este un dezastru, din 1.700 de hectare doar 200 pot păstra”