Super-vaca din județul Galați care a ajuns la o producție de 84 de litri de lapte pe zi!
Daniel Befu -
Poartă numărul 916 și este vaca-record din ferma Agrimat Matca din județul Galați. Exploatația deținută de fermierul Gavrilă Tuchiluș se mândrește cu unele dintre cele mai frumoase, dar și cele mai productive vaci din rasă Holstein 100%. Între aceste animale excepționale se numără și o vacă-lider care și-a câștigat poziția de ”șefă” prin producții de lapte ce au atins nivelul de 84 de litri pe zi, depășind, în a șaptea lactație, pragul de 100.000 de litri de lapte. Povestea acestui animal excepțional v-o prezentăm în cadrul seriei dedicate performanțelor inedite din fermele de vaci din România.
Anul trecut una din vacile de la Agrimat Matca a ajuns la producții zilnice de 84 litri de lapte. Este vorba de vaca cu numărul 916, după cum am aflat de la ng. Gabriela Ganea şefa fermei zootehnice a Agrimat Matca.
”Cea cu nr. 916 este vaca care a mers cu producția în timpul anului între 72 și 84 l/zi. Această vacă a dat ani la rând producții între 72 și 84 de litri. În 7 lactații această vacă a dat 100.000 l. Când avem exemple din acestea rare, bineînteles că le trebuie alt tratament. Ele trebuie puse mai izolate, ca să nu facă concurență cu celelalte vaci, fiindcă ele mănâncă mai greu, sunt mai sensibile, fac mai usor mamită. Ideea este că și costurile cresc pe animalele astea pe care noi vrem să le aducem la 100.000 l de lapte. Fermierii fug de așa ceva. Dar dacă animalul promite, are o genetică bună și n-au fost probleme cu fătarea, cu distocia, ții animale de genul acesta. De la lactația a 6-a în sus, teoretic orice animal poate să ajungă la 100.000 litri cu niște costuri suplimentare. Din informațiile adunate în baza noastră de date, vacile care în lactația a 5-a au 60.000 l, în 2 ani de zile pot să facă foarte ușor 100.000 litri. Programul pe care îl avem noi în calculator, dă predicții individuale pentru fiecare vacă, pe baza istoricului ei de producție și de sănătate, privind producția de lapte estimativă în următorii ani. Dacă animalul este bun, are o genetică bună, conformația corectă, nu a avut probleme legate de mamită și de alte boli, animalul se ține. Dacă nu, se dirijează spre sacrificare. Nu este obligatoriu să ții un animal să ajungă la 100.000 l și noi nu facem loby pentru așa ceva, ci fiecare animal se analizează individual. Ideea noastră de bază este că ar trebui să ținem animalul atât timp cât este eficient. Noi facem o cantitate de lapte în ani mai puțini, mergem pe indicii de fertilitate, indicii de sănătate și totul se analizează individual”, declară ing. Gabriela Ganea şefa fermei zootehnice a Agrimat Matca.
Costurile cu o vacă-record sunt cu 20% mai mari
Șefa de fermă atenționează că în cazul exemplarelor de excepție, cu producții record, costurile cresc cu în jur de 20% față de medie, însă cheltuielile sunt compensate de faptul că astfel de exemplare rare, dau cu 25% mai mult lapte decât media. În plus, animalele superproductive înseamnă că au și o genetică bună, așa că ții animalul nu doar ca să obții producție, ci și produși valoroși de la aceste vaci. ”Pe calculator softul nostru îți arată că produsul respectiv vine din mama X și din tatăl Y și te uiți în cataloage, vezi ce performanțe a avut ascendența și poți să te orientezi și îți alegi prin programul de împerechere cu cine trebuie să însămânțezi animalul respectiv, deci totul se face calculat pe bază de program. Din punct de vedere genetic, calculatorul îți dă toată evidența, dacă vaca a avut probleme de sănatate, dacă a avut probleme la fătare, dacă a avut mamită și te orientezi. Dacă merită, o ții dacă nu, nu. Îți faci calcule. De exemplu vaca cu numărul 916 în 7 ani de zile a avut 7 fătări, iar vițelele sunt în fermă și ele la rândul lor au producții foarte bune. Vițelele ei dau în medie între 42 și 46 l/zi, în contextul în care media fermei este de 35-36 l. Pentru noi aceste vițele sunt deosebite, pentru că la ele se urmăresc în principal indicii genetici”, explică Gabriela Ganea.
E prima la muls, ”colegele” o respectă
În fiecare an, la Agrimat Matca, dintr-un total de 520 de capete la muls, au fost între 20 și 25 de vaci cu producție totală ce a ajuns sau depășit 100.000 litri. Întorcându-ne însă la văcuța recordmenă, am aflat că ea este totodată și lideră între suratele ei, așa că am decis să prezentăm și o mică mostră de etologie bovină. ”N-aș spune că avem un regim atât de special cu numărul 916. Ea și-a făcut deja niște colege, este o ierarhie și nu poți să îi strici ierarhia că îi dai metabolismul peste cap. Este lider, pentru că în momentul în care începe mulsul, ea este prima în cap de coloană. Vacile astea au un anumit limbaj și ierarhic să știți că se respectă foarte mult. Noi într-o locație avem un număr de animăluțe, să zicem 100 de capete, dar ea este printre primele care au intrat în locația respectivă, pe măsură ce am avut fătări au venit și altele, și altele, dar ierarhia principală s-a respectat. E ca atunci când stai într-o casă și eu mă mut prima în casă și pe urmă îmi aduc chiriași. Toată lumea mă respectă pe mine, că sunt veterana, nu? În primul rând, la ele se respectă vârsta, ceea ce nu se întâmplă în zilele noastre la oameni”, a observat în timp, studiind comportamentul efectivelor, șefa fermei.
Ce mănâncă o vacă pentru a produce atât de mult lapte
Vă prezentăm și rețeta de nutriție pentru acele vaci cu performanțe peste medie, așa cum este ea aplicată în ferma lui Gavrilă Tuchiluș. ”Rația pentru o producție de 42 l/zi de lapte, cu un procent de grăsime de 4,2% și 3,3% proteină conține următoarele: cereale 3,5 kg de porumb și grâu, șrot de soia 2,5 kg, mazăre 1,4 kg, șrot de rapiță 1,3 kg, fân de lucernă 1 kg, siloz de porumb 29 kg, semifân de lucernă 9 kg, borhot de bere 12 kg, tamponul ruminal 150 g, care conține bicarbonatul, energie saponificată 320 g, energie hidrogenată cu ulei de palmier 160 g, calciu furajer 20 g, sare 100 gr. Volumul rației zilnice este în jur de 60 kg. Ca o curiozitate, o vacă consumă în jur de 2 litri pentru fiecare litru pe lapte, cantitate ce depinde și de anotimp. Practic pe zi o vacă consumă între 80 și 140 l de apă pentru o producție de 70-80 l de lapte. Ideea generală de reținut e că o vacă precum e cea cu nr. 916, consumă mai mult cu 10% față de restul turmei, dar conversia furajelor este spre cantitatea de lapte, nu spre indici calitativi proteină și grăsime. Procentul de grăsime nu mai e de 4,2% și nici cel de proteină 3,3%, ci dă laptele la un procent de grăsime de 3,6-3.7 % și unul de proteină de 3,19 %”, enumeră inginera lista de ingrediente din rețetar.
Privitor la supervaci, acestea de multe ori sunt privite de cei mai mulți dintre fermieri ca niște bătăi de cap. Cel mai adesea sunt nedorite, desi legea probabilității face ca, la răstimpuri”, ele să vină pe lume. ”Nu sunt dorite pentru că pe măsură ce avansează în lactație, costurile pentru întreținerea lor: stimulări hormonale, medicamente, tratamente șamd, cresc. Consumă mult mai mult, dar nu ajung la indicii de calitate spre care își îndreaptă interesul toată lumea. Lumea vrea procent de grăsime și proteină, nu cantitate mare de lapte, ci calitate. Iar calitatea laptelui va conta tot mai mult în viitor”, conchide zootehnista.
