• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Producția de grâu și rapiță din vestul țării: O fermă dă producții bune, ferma vecină o târșâie!

    Daniel Befu -

    La finalul săptămânii trecute Dimitrie Muscă a anunțat la CAI Curtici producții record la grâu. Se pare însă că în vestul țării situația recoltelor e mai complicată și că agricultura la nivelul anului 2020 rămâne încă o loterie, profiturile depinzând în bună măsură de traseul norilor. Agrointeligența-AGROINTEL.RO a intervievat mai mulți fermieri din vestul României despre producțiile la grâu și rapiță din acest an, dar și despre estimările privind recoltele din toamnă.

    Dan Herțeg, producție sub potențialul istoric al zonei, din cauza lipsei precipitațiilor

    Fermierul Dan Herțeg din Șemlac, Arad, lucrează în jur de 3100 ha de teren, iar producțiile de pe solele sale variau într-o plajă largă, pornind la grâu de la 1.700 kg/ha la 8.297 kg/ha. Per total producătorul estimează în acest an o producție medie la grâu de 4.126 kg/ha, la o suprafață cultivată cu grâu de 1.050 ha. La rapiță producția medie a fermierului se învârte în jurul intervalului 2.700-2.800 kg/ha, în contextul în care aproape 250 ha dintr-un total de 1100 ha cultivate cu rapiță, i-au fost bătute de grindină, suferind pierderi de recoltă între 30% și 50%. Pe solele neafectate de grindină, media producției a fost de 3.300-3.400 kg/ha. Ca productivitate, Dan Herțeg a observat că solele cu cea mai bună productivitate la grâu în acest an, au fost cele care în schema de rotație a culturilor au urmat rapiței.

    ”Grâul după porumb este foarte slab, cu producții între 1.700 și 2.800 kg/ha, grâul după zona de interes ecologic mediu, cu 3.300-3.500 kg/ha, grâul după grâu a fost bunuț, cu 3.500-4.000 kg/ha, iar grâul după rapiță a fost foarte bun, cu cantități de 4.500-5.500 kg/ha”, explică producătorul.

    Pentru fermier anul agricol până acum nu este cel mai fast, în contextul în care la grâu și rapiță, de la seămânat până la recoltat a avut parte de doar 212 l/mp de apă. ”Practic am avut undeva la jumătate din necesarul de apă. În condiții normale de precipitații, acum 2 ani și acum 3 ani am făcut 8.500-9.800 kg/ha la grâu. Cam acolo suntem noi pe medie în anii buni”, declară Herțeg.

    Producătorul speră ca la culturile de primăvară să se întoarcă roata, dat fiind că până la acest moment porumbul a avut parte de peste 250 l/mp de precipitații și traversăm o perioadă în care se anunță noi precipitații. ”Să nu exagerăm, dar eu zic că între 10 și 14 t/ha vom avea în acest an la porumb, deși eu îndrăznesc să zic între 12 și 15 t/ha. Ne ajută nu neapărat că avem o parte din suprafețe la irigat, cât precipitațiile. Cei 250 l/mp de ploi s-au împărțit pe intervalul sfârșit de mai-iunie-iulie. Au fost bine proporționate aceste ploi pentru porumb și floare. La floare estimez o producție între 2,5-3,5 t/ha” își manifestă optimismul Dan Herțeg.

    Aurel Luca, lanuri ca aurul și lanuri negre

    Ing. Aurel Luca este coordonator tehnic al Terracult SRL, care lucrează 5.700 ha de teren, dintre care 330 ha în regim irigat, în comuna Vladimirescu, județul Arad. În acest an Terracult a obținut o medie de 7.100 kg/ha la orz, cu variații între 5.800 kg/ha pe cea mai slabă parcelă și 9.500 kg/ha pe cea mai bună. La grâu dur producția obținută a fost de 3.000 kg/ha, cu mențiunea, din partea inginerului Aurel Luca că este un grâu care are o calitate foarte bună, pe care estimează să îl vândă cu 1,4 lei/kg, ceea ce va putea aduce cultura pe zero, sau chiar pe un ușor profit în acest an. La grâul comun producția a fost de de 3.800 kg/ha și un conținut de proteină între 16 și 18,4%, dar care nu e clar la acest moment dacă va genera profit. Producția la rapiță a fost de 3.600 kg/ha, cu variații între producția pe soluri nisipoase de 1.900-2.000 kg/ha și 4.500 kg/ha pe restul solelor. Estimările pentru la toamnă sunt de 15.000-17.000 kg/ha la porumbul irigat și de 6.000-7.000 kg/ha la solele mai slabe din neirigat. La soia producția estimată e de 3.000 kg/ha, iar la floarea soarelui cu bob pestriț estimarea e de 2.500 kg/ha.

    Cauza producțiilor reduse comparativ cu alți ani țin de secetă, însă acestea puteau fi și mai mici, dacă temperaturile nu ar fi fost ceva mai blânde în acest an. ”Orzul a putut să fructifice apa mai repede, fiindcă e mai rapid decât grâul și în al doilea rând a fost clima ceva mai temperată de care am avut parte. Acestui fapt i se datorează producția mare la orz și cât am obținut ca producție la rapiță. Dacă era clima obișnuită pe care o avem în zonă, aspră și cu temperaturi foarte mari, era dezastru. Datorită secetei mari, culturile de pe partea nisipoasă au fost sub orice critică. În martie a plouat doar la început. După aceea nu au mai fost ploi din jumătatea a doua a lui martie, în lunile aprilie și mai și chiar și pe o bucată din iunie. O altă problemă, dar care e o specificitate a zonei, ține de calitatea solurilor. Dacă nu aveam nisipuri, scoteam chiar și 5 t/ha la grâu. În plus, noi avem exclusiv soiuri premium, care din start dau producții mai mici. Acestea sunt și mai tardive și seceta le-a prins într-o stare de vegetație critică lipsa asta de ploaie, încât s-a uscat în anumite zone și jumătate din spic. Mergeai cu combina, era frumos ca aurul, iar când ajungeai la o suprafață nisipoasă, grâul era negru, cu spicul pe jumătate uscat”, explică Aurel Luca.

    Vasile Târziu a investit în inputuri pentru 8 t/ha, dar a obținut 5 t/ha

    În acest an Agrobilan SRL a cultivat 1.200 ha cu grâu, iar ca producție medie la grâul de consum fermierul din Cenad a avut 4.850 kg/ha la grâul de consum și 5.262 kg/ha la grâul de sămânță. La rapiță fermierul mai avea în urmă cu două zile de recoltat 500 ha dintr-un total de 726 ha, iar producția de etapă la acel moment era undeva la 2.800 kg/ha. Recolta sub așteptări din acest e pusă de fermier pe absența precipitațiilor.

    ”E din cauza secetei. La grâu e datorită pierderii fraților și retractării în anumite zone a spicelor. S-au retractat, adică au rămas puține boabe pe spic, iar planta a rămas de talie foarte mică. În depresiuni, unde am avut un pic mai multă umiditate, grâul a fost mai bun și s-a compesat. Prima ploaie cu adevărat din zona noastră, a fost de-abia acum o lună și o săptămână. Ea a adus un beneficiu și ne-a ridicat producțiile, că altfel erau mai mici. Asta datorită umplerii boabelor care încă erau vii pe spic. Pronosticul în primăvară era că voi obține 8 t/ha. Așa arăta grâul la începutul aprilie. Din păcate am și făcut cheltuielile pentru o producție de 8 t/ha. Totul s-a schimbat când a început să nu mai plouă. Suferința a fost maximă a fost înainte de 1 mai, când grâul a început să cadă. Deja se vedea evident. Stresul era teribil pe el. Au început să i se usuce frunzele și să rămână foarte mic. Am fost nevoit să aplic anumite substanțe care sunt destul de scumpe. Am intervenit cu azot lichid în cantități mici și cu anumiți aminoacizi, care să mențină planta în viață. O aplicare m-a costat 120 lei/ha și am aplicat de 2 ori, iar în unele sole am avut și 3 aplicări, ceea ce mi-a crescut costurile cu 240 -300 lei/ha. Sunt cheltuieli suplimentare care nu erau prevazute și pe care le-am făcut ca să mențin planta vie. Asta însă a făcut diferența de 1 t/ha între mine și alții care nu au făcut-o”, explică Vasile Târziu.

    Totodată, din cauza regimului pluviometric deficitar, o parte din investițiile de înființare a culturii, s-au volatilizat la propriu. ”La complexele de îngrășăminte cu 4 elemente, nu ai pierderi de la ele, în timp ce la azotații dați în două faze, în prima fază, toată cantitatea a fost asimilată de plante, fiindcă am avut ploi până în martie. Îngrășămintele din faza a 2-a s-au pierdut în procent de 70%. Eu am aplicat nitrocalcar, fiindcă avem terenuri puțin mai acide și s-au dizolvat foarte greu, așa că grâul nu a mai primit îngrășămintele respective. O parte s-au volatilizat la soare din cauza secetei, ori au trecut în sol, dar mult mai subțire,  undeva la maxim 30% din valoarea lor, ca substanță activă. Restul s-a volatilizat. Îngrășământul din faza a doua m-a costat 470 lei/ha, din care 300 de lei sunt pierdere. Lor li se adaugă cei aproape 300 lei extracosturi cu azotul lichid și aminoacizii, ca să îmi salvez cultura, ceea ce înseamnă un total de 600 lei/ha. Asta cel puțin pe ferma mea”, calculează fermierul, care consideră că la grâu se închide pe zero în acest an.

    Și la rapiță situația e delicată în ferma lui Vasile Târziu, chiar dacă într-o măsură mai mică decât la grâu, tot din cauza secetei. ”Și la rapiță am fost afectat. În anumite zone, nu putem să o recoltăm fiindcă din tulpină au plecat ramuri noi, după ce era deja maturată. Au răsărit alte de inflorescențe, din care au ieșit păstăi, iar acum, noi când recoltăm, nu putem recolta partea superioară. Pe două treimi superioare rapița e super coaptă, iar ramificațiile de jos sunt verzi. Ne-am oprit. Efectiv nu putem să recoltăm, pentru că băgăm în combină umiditate ridicată, din cauză că o parte din boabele alea sunt semi-coapte. Cauza sunt ploile foarte târzii, când ea era în pârgă, aproape de coacere. Planta a îmbătrânit, fiind stresată din cauza secetei, iar apoi a primit ploi din abundență și genetic, ea a încercat să mai compenseze cu niște lăstari noi. Acum așteptăm să se coacă partea inferioară în speranța că nu se pierde partea superioară datorită ploilor care se anunță din nou și din cauza fluctuaților de temperatură.  Se pot pierde boabele din partea superioară dar nu avem alternativă datorită lipsei desicanților, care de anul acesta au fost scoși din piață. Risc să pierd aproape jumătate din producție. Nu numai la mine e cazul. În zonă mai sunt fermieri mari care s-au oprit din lucru după ce au luat ce s-a putut lua”, oftează fermierul, care speră ca la finalul acestei săptămâni să poată intra cu combinele la recoltat. La floarea soarelui prognozează la acest moment o producție de 3100 kg/ha. ”Nu are o densitate perfectă. Capeții nu sunt prea răsăriți, tot din cauza secetei din primăvară”, estimează administratorul Agrobilan SRL.

    Dacă ar fi să aleagă un emoticon pentru acest sezon agricol, acesta nu ar fi deloc zâmbăreț.  ”Eu, îi multumesc lui Dumnezeu, ne închidem la cheltuieli. Nu avem profituri dar cheltuielile le închidem cu producția pe care am făcut-o. Cel puțin în ferma mea. Sunt oameni care nu se închid. Sunt zone cu 12 l/mp în total în 3 luni. Vă dați seama, la oamenii ăia ce e. La noi totuși au fost 17 l/mp. Am avut o ploaie de 5 l/mp care nu a susținut planta, dar a trezit-o, a ținut-o un pic vie. Sunt zone extreme îm Timiș și Arad, în vestul extrem, chiar în zona noastră, unde culturile au fost cele mai afectate culturile. O ploaie de 10 litri a făcut diferența. În anumite zone a mai plouat. Și la mine dacă ploua la 1-2 mai, grâul era de 7-8 tone. E o diferență făcută de o ploaie.  E un an dificil după încă un an care ne-a influențat negativ. Totul în contexul în care costurile sunt foarte ridicate și între venituri-cheltuieli diferențele sunt tot mai mici, datorită costurilor ridicate cu producția”, conchide Vasile Târziu.

    Dan Corbuț, în ciuda tehnologiilor performante aplicate, a fost lovit de lipsa ploilor

    Dan Corbuț lucrează 4.000 ha în județul Bihor. Administratorul Agroind Cauaceu, încă nu a terminat de recoltat întreaga suprafață de grâu, însă ca concluzie de etapă nu e deloc mulțumit de rezultatele din acest an. ”La rapiță am cultivat 4-5 hibrizi de la toți marii producători de semințe. Producția ar fi undeva la 3 t/ha din păcate. Nu pot să-mi explic ce s-a întâmplat. Pe zonă ne-am confruntat cu lipsa ploilor. La grâu probabil ne vom închide undeva la 6 t/ha. Noi avem 15 soiuri de grâu în cultură, pentru că facem și sămânță”, declară fermierul.

    Lucian Vișan are parte de un sezon bun, datorită ploilor de la final de aprilie și început de mai

    Lucian Vișan este directorul tehnic al companiei Agro Nevada Tim, din Voiteg, care lucrează 13.000 ha în județul Timiș. Ferma pe care o coordonează ca tehnician, a alocat 5.000 ha culturii de grâu și a obținut 6.500 kg/ha. Rapița a fost cultivată tot pe 5.000 ha, iar producția medie a fost de 3.700 kg/ha. În toamnă estimările pentru porumb sunt de 10.000 kg/ha, la o suprafață cultivată de 1.300 ha, iar la soia de 3.000-3.500 kg/ha, la o suprafață de 1.400 ha.

    ”Pentru noi a fost un an dificil, dar bun până la sfârșit. Ne-au pus probleme seceta din toamnă și cea din primăvară, dar spre sfârșit de aprilie-început de mai am avut cumulat circa 150 l/mp de ploi, care au făcut diferența. În zona de vest sunt fermieri care au avut șansa să aibă parte de ploi la vremea potrivită și alții care au fost ocoliți. Așa a fost anul. La anul se schimbă. Asta e agricultura”, explică Lucian Vișan.

    Aurelian Bușe a privit ploile cum pică la fermele din jur, dar i-au ocolit ferma

    Aurelian Bușe, administratorul Agrar Liebling, manageriază o fermă de 2.200 ha, localizată pe raza comunelor Lieblieng, Jebel și Voiteni din județul Timiș. În acest an a obținut 3.800 kg/ha rapiță pe o suprafață de 585 ha și 5100 kg/ha la grâu, cultivat pe 850 ha. La soia estimează o producție de 3.000 kg/ha și la floarea-soarelui de 3.000 kg/ha. Pentru Aurelian Bușe sezonul agricol în curs este o provocare mare, în condițiile în care din septembire până în aprilie în ferma pe care o coordonează au căzut doar 120 l/mp de apă.

    ”Acest an este o provocare mare. Ne-a încercat foarte tare vremea. Până în luna decembrie n-am avut un fir de grâu răsărit să-i fac o poză. În 10 ianuarie am văzut primele mele fire de grâu răsărite. Ploile au început de-abia din decembrie pe partea asta. În această primăvară am avut situații în care la 3 km de noi a plouat cu 100-150 l/mp mai mult față de noi. Ploua la Jebel, ploua la Șag, ploua la Stamora, dar la Liebling nu. La rapiță am avut șansa ca imediat după semănat să vină 7 l/mp de ploaie. Atât. Și de la cei 7 l/mp a răsărit și am ținut-o verde cât am putut, prin foliare…”, explică administratorul Aurelian Bușe.

    Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

    CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru Android sau iPhone!

    Te-ar mai putea interesa

    FARMI: O nouă aplicație pentru fermieri și un pas înainte pentru agricultura digitală! Tragedia continuă în Liban: Țara mai are grâu doar pentru o lună! Adrian Oros: ”Am făcut o înțelegere cu exportatorii ca grâul să rămână în țară. Dacă nu se țin de cuvânt putem sista din nou exporturile”

    Ultimele știri

    Subvenții APIA: Lista cu crescătorii de animale aflați la control în fiecare județ! Subvenții APIA 2020: Controlul pe teren se face și în lipsa/fără prezența fermierului! A plătit avans de 4.000 de euro pentru un tractor second-hand ce nu există!

    Căutare în articole