• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • ”Regina laptelui” de la Agroind Focșani dă 76 l lapte/zi, se odihnește pe un ”pat de pufarin” și ascultă muzică simfonică!

    Daniel Befu -

    ”Regina laptelui” de la ferma deținută de Petrică Azoiței se pregătește să lase loc altei văcuțe performante. Încheie o carieră spectaculoasă în ferma Agroind Focșani, județul Vrancea, acolo unde a reușit să se impună cu ”platoul” de peste 70 de litri de lapte pe zi și un vârf de 76 de litri pe zi. În adăpost, vaca-record este liniștită, mănâncă mai mult decât alte exemplare și caută mereu să fie prima care ajunge la furajare și la muls.

    Ferma Agroind Focșani SA din localitatea Doaga, administrată de fermierul Petrică Azoiței, e populată cu 1.040 de vaci de lapte rasa Holstein, dintre care 356 la muls, precum și cu 214  vaci de carne din rasa Angus. A fost construită în 2011 cu tehnologie nemțească adusă de firma Hoermann și e dotată cu o sală de muls adusă din Suedia, în cadrul unui proiect de 2 milioane euro pe fonduri UE. De asemenea ferma este dotată cu un sistem special de separare a dejecțiilor solide de cele lichide și vacile se odihnesc pe un pat de pufarin (un nisip foarte fin extras din lunca râului Siret) și ascultă, prin intermediul unor difuzoare, muzică simfonică pentru ”relaxare”.

    Agroind Focșani SA are și exemplare de elită, care au  producții de lapte ce depășesc semnificativ media, dintre care ”regina” este văcuța cu numărul 903267. ”Sunt și animale care produc cantități record. Eu în fermă am o vacă care dă 76 litri de lapte/zi. Vaca este în fermă însă o să-și încheie lactația. A performat tot timpul. Am și poze după cântar în momentul mulsului. Eu lucrez în domeniu din 1993 la vacă și vă dați seama că nu erau contorizări, de aceea nu pot să am un istoric al tuturor vacilor recordmene din fermă. Noi am făcut contorizare computerizată abia din 2011, iar din 2011 până acum aceasta a fost văcuța cea mai performantă pe care am putut noi să o contorizăm. Au mai fost și altele apropiate de ea, dar nici una nu a depășit cantitatea de 80 de l/zi. Am avut și cu producții de 65 l/zi și cu 69 l/zi, dar asta e cea mai bună. Această vacă poate să dea această cantitate de peste 70 l/zi pe o perioadă de 200 de zile, cam așa. Ea atinge un platou pe care ne dorim să îl atingă, după care natural sau biologic, producția încetează. Vârful a fost de 76 l/zi în platou”, ne-a declarat inginerul zootehnist Dănel Cozma, director tehnic al fermei vrâncene.

    ”Portretul-robot” al văcuțelor super-productive

    De-a lungul timpului Dănel Cozma a urmărit comportamentul celui mai performant exemplar și i-a creionat un portret care se înscrie în tiparul comportamental al suratelor super-productive.

    ”Sunt exemplare foarte liniștite, foarte preocupate de mâncare și odihnă. Rumegă foarte mult, nu manifestă activități de joacă, sunt animale liniștite și preocupate doar de volumul de lapte. De asemenea, nu este preocupată nici de reproducție. De aceea ea nici nu manifestă căldurile foarte clar. Vaca noastră care dă 76 l/zi își ocupă o poziție în grup și a devenit tot mai competitivă, ca să ajungă să mănânce. Asta deoarece organismul ei cere o cantitate mai mare de furaje, fiindcă cerințele ei nutriționale sunt mai mari. Mănâncă mai mult cu 15-20%, dar acest procent variază în funcție de genetică, precum și de concentrația furajelor. Dacă un animal obișnuit din fermă mănâncă în jur de 48-54 kg/zi, ea mănâncă undeva la 60-65 kg/zi”, a observat inginerul zootehnist.

    ”Nu îi ofer un tratament mai special. Unii fermieri auzim că poate mai fac asta, dar când ai o exploatație de peste 1.000 de animale, să îi oferi uneia un tratament mai special nu se justifică. La noi în fermă există însă compartimente cu animale în care producția este de peste 35 l/zi. Deci ele sunt lotizate pe producția pe care o dau. În grupul respectiv toate dau lapte mai mult, dar ea este «regina», ca să îi zic așa. Este într-adevăr o realizare când apare o asemenea performanță în fermă pentru că îți dorești ca toate animalele să ajungă acolo. Asta înseamnă că trebuie să obții de la ea cât mai mulți produși, asta înseamnă să vezi ce origine are. După aceea poți să-ți dezvolți cireada în jurul acestor performante și să crești producția la întreaga fermă. Când, ca fermier, găsești o vacă atât de performantă ca ea, știi că trebuie folosită cu finețe pentru reproducție. Adică să încerci să obții de la ea, dacă poți 15-20 de femele prin însămânțări, prin recoltări de ovule pentru embriotransfer. Sunt o suită de biotehnologii care pot să facă treaba asta. Trebuie urmărită constant. O programăm, o verificăm și chiar o și controlăm vizavi de reproducție, fiindcă ea trebuie să-mi producă urmași. Iar dacă nu mă preocup de obținerea de urmași, automat nici lapte nu o să mai producă. Degeaba mă mulțumesc acum că-mi dă mult, că dacă nu-i acord o importanță deosebită asupra reproducției, am pierdut-o”, a detaliat Cozma rolul potențial ameliorator pe care supervăcuțele îl au pentru orice fermă.

    Producția de lapte scade în perioadele de stres

    În contextul unei medii a producției zilnice la nivel de fermă de 33.8 l/zi, care crește în condiții optime de mediu la 36 l/zi, producția medie zilnică de lapte a vacii cu numărul 903267 pe o lactație, poate fi undeva la 50 de l/zi pe toată lactația, cu o medie de 76 l/zi în platou. ”Chiar și vacii celei mai performante, în perioadele de stres producția poate să îi scadă cu 15-20% din producția obișnuită de lapte. Dacă ea nu are condiții de mediu, nici nu mai mănâncă, nici nu mai bea apă și implicit nici nu mai produce. Deși factorii care influențează producția de lapte la nivel de fermă sunt multipli, aș enumera doar factorii de mediu, care au un impact crucial. În momentul axcesta avem afară 35˚C și în grajd temperatura se duce la 38˚C. La acest nivel termic, producția de lapte scade, fiindcă vaca de la peste 21˚C de deja are o problemă. Ea nu mai mănâncă foarte mult, ea lucrează pentru termoreglări și în același timp îi scade și producția de lapte. Nici nouă, oamenilor, când suntem însetați și avem mare căldură pe cap, nu ne mai arde să mâncăm”, explică inginerul Dănel Cozma.

    Directorul tehnic al Agroind Focșani SA a acceptat să pună la dispoziția cititorilor Agrointeligența-AGROINTEL.RO și o rețetă de furajare pentru obținerea de producții ridicate, așa cum este ea folosită la nivelul fermei.


    Te-ar mai putea interesa

    Pericle Sălceanu – student bursier și om de bază în ferma de 3.000 de oi a familiei Satul cu cea mai gustoasă brânză. Oile pasc iarbă pe soluri sărăturate și bogate în minerale Preț carne 2024. Cât costă un kilogram de carne de porc cumpărată de la un mic fermier

    Ultimele știri

    România – primul loc în UE anul trecut la suprafața cultivată cu porumb și floarea-soarelui Rezultate solide pentru Agricover în 2023 și peste 10.000 de fermieri în portofoliu O dronă militară a căzut în zona fermei Filipoiu din Insula Mare a Brăilei – primele imagini