Sfaturile unui pasionat de case din paie: ”De la fundație și până la acoperiș, totul e migală”
agrointeligenta.ro -
Moda caselor din paie a început să prindă tot mai mult contur, mai ales în rândul românilor care își doresc o casă din materiale sănătoase și cu cheltuieli minime. După ce a citit articolul nostru – Casa de paie de la Turda- experimentul locuinței de 15.000 de euro cu întreținere zero, domnul Viorel Lazăr ne-a scris pe adresa redacției și ne-a împărtășit experiențele sale în privința contrucțiilor ecologice cu costuri mici.
”Cu cinci-șase ani în urmă, am studiat problema caselor de paie, din baloți de paie, pentru a-mi face o asemenea casă. Aflasem că în Germania s-a vândut una cu peste 800.000 de euro, dar aceea avea teren foarte mult – peste 5.000 mp, și era era acoperită cu stuf din România, montat de „stufari” români. Am aflat ulterior că prețul era justificat și de faptul că imobilul avea două nivele, tâmplărie termopan pe lemn de stejar, parchet din esențe scumpe și mobilă pe măsură. Totuși, ideea mi-a rămas în minte și am început să mă documentez și că îmi fac planul pentru propria casă bio”, ne-a scris cititorul agrointel.ro.
50 de euro/metru pătrat construit
”Calculele mele de acum 5-6 ani, când un balot de paie era 0,9 ron mă duceau la sub 50 euro/mp pentru construcție la roșu, fără învelitoare. Una este să învelești cu tablă Dekkra din aluminiu (se importă numai la comandă) și alta cu materiale foarte ieftine. Cu stuf ar fi recomandabil, dar a ajuns un lux. Am folosit o soluție mai acceptabilă, cu soluții tehnice ce abia dupa doi trei ani au aparut pe la televizor, pe piloni de salcâm aduși de la câmpie. Este rezistentă la orice cutremur”, povestește domnul Lazăr.
Baloții se tratează cu piatră-vânătă
Nu este de profesie arhitect sau constructor, dar casele din baie au devenit rapid un hobby extrem de drag. Din ce a citit, a aflat de diferite tehnici folosite în jurul lumii și a citit că în SUA sunt construite peste 2,3 milioane de case din baloți de paie. ”Americanii tratează baloții de paie cu soluții pe bază de sulfat de cupru (piatra vânătă) și alte substanțe antifungice. Soluția propusă de mine este de tratare cu lapte de argilă gri-vânătă. Astfel, se fac din scanduri „băi”,”căzi” în care se scaldă baloții de paie și se scot pe stative din lemn (lanți ) să se usuce. Vara, cu doi oameni se pot, în trei zile, trata toți baloții necesari unei case de peste 100 metri pătrați suprafață utilă. Baloții e musai să fie din recolta din anul cumpărării ,”proaspeți”, nu din anul precedent sau mai vechi”, atrage atenția constructorul amator.
Baloții întâlniți frecvent la noi au 50/50/100 cm și pot fi folosiți ca pe niște cărămizi și zidite cu mortar clasic, recomandă domnul Lazăr. Se va folosi neapărat var, deoarece are proprietăți deosebite pentru case sănătoase. Pentru tencuială se va folosi acelasi mortar din aceleași considerente. ”Fiind zone seismice prin țară se poate folosi o scheletare a casei cu grinzi de lemn, dar asta numai de „frica” cutremurelor. Teoretic, nu ar fi necesare, deoarece la o grosime de peste 50 cm a peretelui nu ar fi vreun risc. În Anglia s-au construit și fără schelet, iar o familie de arhitecți au realizat construcția cu schelet metalic”, spune cititorul.
Fundația o recomandă a fi făcută din beton sau piatră cu încastrare de grinzi 10/10 ca stâlpi pe colțul casei și a camerelor și la ferestre și usi. ”La cea de intrare sunt foarte utile pentru prevenirea efracțiilor și pentru un montaj mai ușor al tocului ușii”, explică domnul Lazăr. Dupa turnarea fundației, ea se umple cu zgură, criblură măruntă sau cu baloți de paie până la nivelul pardoselii. ”Pe fundație se pun de la început grinzile pentru a avea pe ce bate dușumea oarbă peste care se poate pune parchet sau dușumea”, explică constructorul.
Pereții, exteriori și interiori din baloți puși pe lat (50 cm) sau, la un proiect mare pe lung (perete de 100 cm grosime), conferă rezistență. Ei se zidesc, lăsând loc pentru uși și ferestre, dar dacă s-a omis, se taie cu drujba goluri pentru uși și ferestre. ”Recomand zidire cu grijă și lăsare de spații pentru uși și ferestre. La nivelul tavanului se încastrează prin tăiere în balot de lăcașuri de 10/10 grinzi pentru bătut tavan, fie cu grinzi aparente și podina luxoasă din lemn bun. Se pot folosi grinzi aparente cu podina oarba pentru rabitzare și tencuire cu var și ciment, pentru tavane albe și drepte”, mai scrie cititorul pentru specialiști.
”Indiferent de tipul de tavan ales, se pun în pod, pe podină, baloți de paie peste care se bate din nou dușumea oarbă sau scumpă dacă facem casa cu etaj sau pod locuibil. Pentru acoperiș recomand coamă și grinzi bătute pe coamă la o distanță de 50-60 cm una de alta, deci mai dese dar mai subțiri, peste care am bătut astereala (scânduri ) și, peste astereală, folie galbenă cu pori, și alte grinzi. Între grinzi, vată minerală- plăci cu grosime de 10cm, apoi alta astereală peste care am bătut trei rânduri de lanți de țigla peste care am montat tabla ”black dome”, destul de bună și ieftină. Am pus trei rânduri de lanți pentru o circulație a aerului și acoperiș dublu cu vată minerală pentru un stil englezesc, gen hambar amenajat pentru locuire”, explică domnul Lazăr tehnica folosită.
