Fermierul Cornel Stroescu readuce la viață conacul Brătienilor, un monument uitat al României!
Daniel Befu -
Fermierul Cornel Stroescu, unul dintre cei mai populari mehedințeni și în mod cert fermierul cel mai aprig din zona sa, a luat decizia, alături de soția sa, de a investi în achiziția unui fost conac ce a aparținut celebrei familii de boieri Brătianu, ai cărei membri, trei dintre aceștia din funcția de prim-ministru, au contribuit decisiv la făurirea parcursului României la finalul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX.
A dat 160.000 de euro pe o ruină
Este vorba de o proprietate amplasată la intrarea în localitatea Gârla Mare, care oferă o priveliște panoramică asupra șuvoiului verde al fluviului, a nisipului și pâlcurilor de plopi de pe malul românesc și asupra șesului Dunării, ocupat de culturi agricole. ”Eram în Germania și prima oară l-am văzut doar din exterior prin 1998, când, având niște prieteni în Gârla Mare, am venit în vizită la ei, în concediu. Când am ajuns prima oară în acest sat mi-a plăcut deosebit mai ales poziția lui. Era înainte să înceapă degradarea lui. Și am devenit proprietar în 2018, chiar dacă este o ruină și foarte mulți m-au făcut nebun la propriu pentru că am dat 160.000 euro pe o ruină. Am avut doar susținere din partea soției”, ne-a mărturisit fermierul.
Conacul are cea mai frumoasă priveliște către Dunăre
În ultimii 15 ani istoria construcției a fost una nefericită. ”Cei care au moștenit conacul, l-au vândut după retrocedare unui italian care era căsătorit cu o româncă. Investitorul italian l-a cumpărat în 2005 și a încercat să repare construcția, dar de fapt tot ce a reușit a fost să dărâme din conac. A zis că va face un proiect de modernizare și s-a ales praful de ce era acolo. Au demolat acoperișul și etajul și au rămas doar pereții construcției. Și mai sunt rămase câteva trepte vechi pe unde urcau ei. Însă eu l-am luat fiindcă chiar vreau să-l restaurez. Aveau și mai mulți goruni seculari, pe care însă cei au cumpărat conacul în 2005 au început să îi doboare. Așa ceva nu se taie. Norocul e că nu au reușit să îi taie pe toți până când am cumpărat eu. Mai sunt vreo 5-6 rămași. Acești arbori sunt istorie și mie îmi place asta. Eu vreau să reconstruiesc conacul așa cum a fost. O să fie un conac așa cum a fost altădată. Nu-l fac nici sediu de fermă, nici de birouri, nici locuință personală, ci va fi un conac unde se va putea sta și unde o să cazăm turiști în cele câteva camere. Va avea o sală de primire și o terasă care să pună în valoare panorama care e acolo. Vreau ca atunci când vine cineva, să aibă un moment și o stare de bine. Este amplasat pe un traseu uzitat de foarte mulți străini din Elveția, Franța, Germania, care trec pe acolo cu bicicletele sau vin cu rulotele. Ei nu trec pe drumuri europene, ci caută să circule special pe acest drum care merge paralel cu malul Dunării până la Constanța. Nu este pe malul Dunării, dar cea mai frumoasă priveliște pe care o oferă este Dunărea, care se află cam la un kilometru și jumătate distanță, dar conacul este pus undeva sus pe platou. Când l-am luat, am stat în fața intrării și am zis că în fața conacului voi face o porțiune placată cu piatră naturală, unde să se poată lua masa la asfințit de soare în aer liber, având Dunărea în față și să simți briza ei. Probabil că nu degeaba au venit Brătienii și în Gârla Mare să își facă un conac acolo,” își detaliază planurile Cornel Stroescu.
O proprietate încărcată de istorie
După achiziție, fermierul a început să sape după informații privitoare la istoria construcției. ”Am reușit să identific în arhive câteva poze făcute de pe timpul lui Ceaușescu. Sunt fotografii nu din interior, ci de pe dinafară. Comuniștii l-au întreținut, pentru că era sediul IAS-ului din Gârla Mare aici și, spun oamenii locului, că în camere erau acele sobe înalte de 3 metri care să poată încălzi încăperile acelea mari. Conacul e locul în care veneau Brătienii vara, însă zăbovea mai mult pe aici un istoric, un verișor d-al lui I.C. Brătianu. Eu nu cred că dintr-o eroare au venit Brătienii prin 1879-1880 să își facă un conac în Gârla Mare, pentru că ei aveau destule proprietăți și acesta nu a fost un conac și un domeniu chiar atât de mic. Spun oamenii că ar fi avut prin 1900 și o mini-fabrică de bere, fiindcă sunt niște izvoare aici, în zonă. Beciul a rămas, unde o să fie o masă, așa, de o degustare, însă crama principală o aveau în altă parte. Lângă conac se spune că Brătienii aveau deal de vii. Aveau multe hectare de teren, dintre care eu am recuperat de la italianul care mi-a vândut doar 20 ha și pe care eu o să le cultiv cu legume pe ele. Conacul are și un lac de un hectar și jumătate și încă vreo 4 hectare de curte. Când am achiziționat conacul, am luat la pachet și 10 ha de pădure de salcâm pe malul Dunării, dar pe care, din păcate, cei care taie pădurile au tăiat-o”, ne-a declarat producătorul.
Cornel Stroescu este unul din principalii promotori ai Legii Camerelor Agricole și e cunoscut drept omul care a învins în instanță Cargill, corporație care a vrut să ia pielea de pe fermier în mod nedrept. Cu afaceri în domeniul controlului calității în Germania și cu ferme vegetale și de găini ouătoare în România, Cornel Stroescu și-a atras și familia înspre agricultură, în prezent toți cei 5 membri fiind activi în branșă. Iar în curând vor face și turism pe domeniul Brătienilor, la intrarea într-un sat ce mustește de istorie, acesta fiind locul unde arheologii au descoperit întâile vestigii ale triburilor din epoca bronzului. Din acest motiv, multe din rămășițele așezărilor omenești descoperite ulterior în lungul Dunării, au fost clasificate de arheologi ca aparținând ”Culturii Gârla Mare”.
