Insula Mare a Brăilei a inaugurat două bacuri noi și un prototip pentru ferma viitorului
Daniel Befu -
Ora 11.00 dimineața, luni 21 septembrie, 2020. O armată de câteva zeci de oameni, majoritatea purtând cămăși albe, toți cu măști de protecție, înaintează în ritm aproape milităresc înspre zona de îmbarcare pe bacul care face transferul dinspre Brăila pe Insula Mare a Brăilei (IMB). După ce se dezinfectează într-un ritual rupt din antecamera unei săli de operații, câteva mâini se întind aproape simultan și apucă fiecare câte o foarfecă de pe o tavă. Cuțitele foarfecilor își deschid gurile simultan și, ca vorbite, mușcă concomitent dintr-o nevinovată panglică în 3 culori, care se făcuse barieră între pâlcul de oameni cu măști și cele două insule plutitoare proaspăt scoase din șantier. Obstacolul odată înlăturat, cămășile albe dau năvală pe puntea celor două bacuri.
Ambarcațiunile încep să alunece pe Dunăre în jos, urmând un traseu paralel cu conturul Insulei Mari a Brăilei. Trei dopuri de șampanie pocnesc surd și din gâturile sticlelor trei firicele de fum se înalță cuminți, topindu-se în aerul călduț de toamnă. Trei ”grei” ai companiei, Mihai Solomei (directorul general al Agricost), Constantin Duluțe (acționar și membru în boardul Agricost Al Dahra) și Mohamad Hassan, Contry manager România (Al Dahra) își invită invitații distinși să servească șampania voioasă turnată în paharele de pe masă. Evenimentul se bucură și de participarea lui Hussain Al Katheeri, CEO-Strategy&Trading. Apoi grupul de personalități, aproape la unison, face ”cling” într-un moment de voie bună și cordialitate. Călătoria inaugurală a celor două bacuri gemene, unul purtând nume românesc, ”Insula Mare” celălalt arăbesc, ”Baynunah”, cu o valoare de 1,5 milioane euro, reprezintă doar una din multele investiții și sponsorizări ale Al Dahra din ultimii 2 ani, menite să atingă nu doar afacerea agricolă, ci și comunitățile rurale din Insula Mare a Brăilei, a căror legătură cu Brăila se făcea cu două ambarcațiuni bătrâne de 4 decenii.
Din postura actuală de consilier la nivel international al grupului Al Dahra, Lucian Buzdugan, omul din spatele miracolului petrecut în Insulă în ultimele 2 decenii, care au transformat-o ”într-o grădină” și un simbol al excelenței în cultura vegetală, a rememorat în discursul său momentul când a fost luată decizia construirii noilor bacuri. ”La prima vizită făcută de șeicul Hamdan Bin Zayed al Nahyan în Insulă, de cum s-a urcat pe bac, a spus că primul lucrul pe care vrea să îl facă e să înlocuiască bacurile vechi cu unele noi, moderne… Acestea au fost proiectate și fabricate local, de industria navală din Brăila”.
Constantin Duluțe, antreprenorul român care a realizat o premieră în agricultura românească, prin găsirea unui investitor strategic de scară mondială, pentru preluarea pachetului majoritar de acțiuni al Agricost, a participat la tăierile inaugurale de panglici în dubla sa calitate, de membru al boardului companiei, cât și de acționar minoritar. ”Astăzi am inaugurat o parte din investițiile pe care Al Dahra le face în Insula Mare a Brăilei de când a preluat pachet majoritar. Noi avem un plan de investiții pe 5 ani negociat la momentul transferului pachetului majoritar. Partenerii de la Al Dahra s-au angajat să investească în Insulă 500 de milioane de dolari în 5 ani. Până acum, programul investițional este îndeplinit. Ce vedem astăzi este doar o mică parte din acest program. Continuăm investițiile din Insula Mare, atât în fabrici de prelucrare a lucernei, utilaje și irigații și nu în ultimul rând în perfecționarea personalului. Al Dahra e un partener în care cred. În momentul în care mi-am luat partenerii din Emirate, de prima dată m-am gândit și mi-am dorit să am niște parteneri puternici, cu viziune și care să ofere o piață de desfacere cu potențial de dezvoltare și cred că am reușit. Și pentru asta, sunt bucuros că lucrurile în Insulă merg la fel de bine sau chiar mai bine decât atunci când eram singurul acționar. Este un câștig și pentru mine și pentru România și pentru imaginea României, cât și pentru zona în care ne desfășurăm activitatea și am speranța că lucrurile vor merge din bine în mai bine”, a declarat Duluțe în exclusivitate pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO.
Mihai Solomei, noul director general al exploatației Agricost-Al Dahra din IMB, consideră investiția în noile bacuri ca parte din politica Al Dahra de dezvoltare în tandem cu creșterea standardului de trai al comunității din jur.
”Pe lângă faptul că noi transportăm personalul în Insula mare a Brăilei, facem și trecerea oamenilor care locuiesc în Insulă, de la elevi până la adulți, cât și a celor care au afaceri în Insula Mare. Bacurile trec non-stop, 24 din 24, deși programul angajaților noștri e unul pe timp de zi. E un serviciu care nu face profit pentru noi, chiar dacă trecerea mașinilor particulare se face contra cost. S-a luat decizia construirii bacurilor noi în primul rând pentru că bacurile pe care le aveam în dotare erau foarte vechi. Totodată, ele erau dotate cu un singur motor, încât dacă aveai un accident sau o problemă și se oprea motorul pe Dunăre, trebuia să intervii cu un alt bac, să-l agăți pe cel defect și să îl aduci la mal, ceea ce crea un disconfort pentru toată lumea. Inaugurarea celor două bacuri înseamnă, pe lângă faptul că e o investiție bună pentru transportul personalului și al localnicilor, mult mai rapidă și mai în siguranță, în care toți deopotrivă se simt mai în siguranță și mai bine atunci când trec Dunărea. Am făcut această investiție deoarece Al Dahra are 2 principii. Pe lângă faptul că vrea să construiască un business profitabil, în același timp vrea ca cei care lucrează în acest business, dar și cei adiacenți businessului și aici mă refer la populația din zonă, să beneficieze de serviciile Al Dahra. Cumva vor o societate mai bine așezată și mai responsabilă pentru că filosofia lor sună cam așa «Dacă comunitatea din jurul meu este mai bună și business-ul meu va deveni mai bun». Este un principiu al lor și atunci încearcă să implementeze diferite proiecte prin care să îmbunătățească nivelul și calitatea vieții și a propriilor angajați dar și a celor din jur. De aceea ei se axează pe proiecte de care să beneficieze cât mai multă lume, atât în cultură, în educație, cât și în sănătate”.
Fermă ”prototip” în valoare de 1,2 milioane euro
Un alt moment inaugural a fost cel al unui nou model de fermă, ”o fermă prototip” în valoare de 1,2 milioane euro, care optimizează până aproape de perfecțiune toate operațiunile de la nivelul unei exploatații agricole.
”În urmă cu câțiva ani optasem pentru modelul fermei de 2.000 ha, dar în perioada imediat următoare, lucrurile s-au schimbat puțin. A intrat lucerna în asolament și în prezent lucerna ocupă 25% din suprafață, ceea ce înseamnă că 25% din suprafața fiecărei ferme de 2000 ha, adică 500 ha, erau preluați de către sectorul de lucernă. Șeful de fermă doar însămânța suprafața respectivă și o iriga, având grijă ca ea să ajungă la maturitate. Dar restul operațiunilor, cosire și transport, era făcută de un sector separat. Practic fermele au devenit de 1500 ha și erau prea mici pentru ceea ce aveam noi ca dotare, ținând cont de faptul că am investit în mașini și utilaje de ultimă generație, performante și mă refer aici la combine cu capacitate de recoltare de peste 400 de tone pe zi, la remorci de 40 de tone capacitate de încărcare, tractoare de capacitate mare. Atunci am făcut un calcul și am constatat că eficiența maximă o atingem dacă implementăm acest model de fermă de 5500-6000 ha. În acest moment, cu noul model de fermă, noi suntem peste toate normele cerute de UE în materie de protecția mediului și totodată oferim angajaților un mediu de lucru specific unei corportații decât ce ne imaginăm noi că e munca într-o fermă, pe care ne-o imaginăm ca fiind un loc în care când plouă e doar noroi. Un alt motiv pentru care am decis comasarea a 3 ferme în una singură e că și în agricultură forța de muncă începe să nu mai fie ușor disponibilă și atunci având mai puțini angajați la același volum de activitate, încercăm să îi motivăm cu un salariu mult mai bun pe cei care lucrează într-o astfel de fermă. Practic devenim mai competitivi în atragerea forței de muncă calificate și foarte bine pregătite, începând de la managerul de fermă, până la ultimul om. Această fermă de 5323 ha este deservită de 18 mecanizatori și 3 ingineri agronomi, din care unul este șef și un economist. Asta este toată echipa care alcătuiește această fermă. Înainte, ca să operăm 3 ferme aveam nevoie de 30 de oameni, deci acum suntem cu 7 oameni mai puțini. Însă, paradoxal, deși reducem necesarul de personal, noi nu concediem. În primul rând posturile nu erau ocupate în totalitate. Aveam 2 economiști lipsă și atunci am rezolvat problema celor 2 economiști în minus, fiindcă în loc de 3 avem nevoie doar de unul. De asemenea, din fuziunea fermelor rezultă un plus de minim 4 oameni, care pleacă către fabrica următoare de prelucrarea a lucernei. Adică practic noi avem unde să plasăm forța de muncă. Și totodată, seful fe fermă de la una din cele 3 ferme comasate, pleacă ca sef de fabrică la noua stație de prelucrare a lucernei. Dezvoltându-ne puternic în alte zone, unde avem nevoie de personal, nu pleacă nimeni și astfel nu pierdem personal valoros, în pregătirea căruia am investit ani”, explică Mihai Solomei principiile din spatele prototipului de fermă care se va extinde în următorii ani pe întreaga Insulă Mare a Brăilei.
Ca funcționalitate, noul model de fermă eficientizează consumul de carburant și timpul de lucru efectiv al combinelor cu 20%, la fel și al utilajelor însoțitoare în procesul recoltatului. Totodată instalația de dedurizare și purificare a apei, scade utilizarea pesticidelor cu 20-25%, ceea ce înseamnă o poluare reziduală semnificativ diminuată a mediului și a producției vegetale. Hangarele închise protejează integral parcul de utilaje de efectul expunerii la variațiile de temperatură, umiditate și praf dintr-un mediu deschis. La asta adăugăm tehnologia, devenită deja tradițională, a lucrărilor minime ale solului, irigațiile, care cuprind 92% din Insulă, perdelele forestiere, digitalizarea totală a operațiunilor și monitorizării, precum și sistemul de rotație a culturilor cu o durată de 5 ani și avem portretul unui ceas elvețian de 57.000 ha, care arată ora exactă la fel de precis în materie de nivel al producțiilor, profitabilitate și sustenabilitate, ca oricare din cele mai performante exploatații existente la nivel mondial. Și pe alocuri chiar mai precis!
