• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Cultura de cânepă din ferma lui Laurențiu Pintrijel: Un leu investit i se întoarce îndoit!

    Daniel Befu -

    Laurențiu Pintrijel este printre puținii cultivatori de cânepă pe care îi mai are România. Agricultorul din județul Botoșani alocă acestei culturi o cincime din suprafața sa de 250 de hectare. Este un împătimit al cânepii și se luptă ca această plantă să renască în fermele românești. Este și motivul pentru care o parte din energie și-o consumă făcând ”lobby” pentru cânepă în calitate de președinte al Asociației Naționale a Cultivatorilor de Cânepă Industrială.

    În perioada comunistă România cultiva aproximativ 45.000 ha cânepă. Campioane erau zona de sud – Podișul Dobrogei, zona Satu Mare – Sălaj și nord-estul Moldovei în special Județele Suceava, Botoșani și Iași. În prezent nu a mai rămas decât 5% din suprafața cultivată în comunism. S-a ajuns ca zona Dobrogei să fie slab, spre deloc reprezentată, rămânând în top județele Botoșani și Suceava. Mai mulți dintre cultivatorii de cânepă, s-au strâns laolaltă sub umbrela Asociației Naționale a Cultivatorilor de Cânepă Industrială, înființată în anul 2017. Asociația are în prezent 15 membri: cultivatori, procesatori, instituții și firme de cercetare în domeniu. Din punct de vedere geografic în cadrul Asociației sunt reprezentate județele Suceava, Botoșani, Iași, Timiș, Ilfov, Brașov, Neamț, Mureș, însă în afara asociației există și alți cultivatori și procesatori de cânepă, în județele Sălaj, Satu Mare, Mehedinți, Alba și Arad. În România sunt și o serie de investitori și fermieri străini care cultivă cânepă: nemți pe zona Banatului, francezi în zona de sud-est, elvețieni la Suceava și canadieni pe partea de procesare a cannabidiolului (CBD) la Iași.

    Fermierul Laurențiu Pintrijel, care administrează societatea Brado Agri SRL din satul Vășcăuți, comuna Mușenița, județul Botoșani este totodată și președintele Asociației Naționale a Cultivatorilor de Cânepă Industrială. Acesta estimează la 2.000 ha suprafața cultivată cu cânepă în acest an, față de 3.500 ha, cât s-a cultivat în 2017, anul de vârf al acestei culturi. Micul boom înregistrat în urmă cu trei ani, explică Pintrijel, se datorează subvenției generoase, de 2.000 euro/ha, primită de cultivatorii de cânepă. Din datele deținute la nivel de Asociație, fermierii cu cele mai mari suprafețe de cânepă sunt Ioan Puiu – Botoșani, Mihai Stredie – Botoșani, Laurențiu Pintrijel – Suceava, Andrei Apetrei – Dâmbovița și Maxi Gheorghe – Carei.  Însă conform datelor centralizate de APIA despre suprafețele de cânepă declarate la APIA în campania 2020, cei mai mari fermieri din țară sunt: Dronkers Grond SRL din Alba, Byanca Plai SRL din Botoșani, Milen Tech SRL din Iași, Esperanza Natura SRL din Mehedinți și Agraficient SRL din Alba.

    Furnizorii principali de sămânță de cânepă pentru fermierii români sunt stațiunile de la Secuieni și de la Lovrin. În prezent principalii procesatori care se ocupă cu obținerea de ulei și derivate alimentare sunt SC Canah – Salonta, SC Luna Solai – Cluj, SC Andrada – Dorohoi. Prelucrarea fibrelor se face la Faltin – Fălticeni, iar extracția fibrei se face la Hempflax – Alba Iulia. Topitoriile s-au distrus după revoluție și la acest moment ar fi oricum anacronice, în contextul în care s-au inovat alte metode de extragere a fibrei, cum este efectul ultrasunetelor, ori aplicarea unor enzime.

    Sămânța de cânepă produsă în România e căutată la export

    Laurențiu Pintrijel cultivă 250 ha de teren, din care aproximativ o cincime e ocupată de cânepă, într-un sistem de rotație a culturilor care cuprinde și speciile grâu, floarea-soarelui și soia, rotație în care cânepa revine pe aceeași solă o dată la 4 ani în mod normal, dar și ”la 3 ani cu atenție”. El este specializat pe producția de cânepă de sămânță, care ia calea exportului.

    Pentru fermier, cânepa e o cultură profitabilă, pe care o cunoștea din 1993, dar de care s-a apucat de-abia în 2016 la îndemnul soției, care e cadru didactic și îi e parteneră în afacerea agricolă.

    ”Deși cultivă suprafețe mici, România ocupă un loc onorant în ceea ce privește producerea de sămânță de cânepă. Cele mai productive soiuri sunt Jubileu Secuieni și Zenit pentru ulei, souirile produse la Stațiunea Lovrin – Teodora, Silvana, Lovrin 110 pentru fibră, iar Ratza și Diana pentru cânepa energetică. Ferma agricolă pe care eu o reprezint se ocupă în principal de producere sămânță, ceea ce îmi oferă o piață bună de desfacere în Europa în special. Sămânța produsă de mine ajunge în Cehia, Germania, Polonia, Bulgaria, etc, dar vând și în România. Pentru fermierii care cultivă cânepă pentru ulei sau fibră, clienții din țară sunt cei care presează ulei și cei care procesează produse derivate, cum e cânepa decorticată, pudrele proteice și șroturile, sau produc materiale de construcții pe bază de cânepă. Un semnal că în România e nevoie de un necesar mai mare de cânepă industrială se leagă de faptul că mulți procesatori preferă să importe la prețuri mai mici din țări în care statul sprijină cultivatorii de cânepă, ca Belgia, Olanda, Ucraina și China. În prezent, există o competiție pentru o felie cât mai importantă din piața mondială cânepii între SUA, Canada, Cehia, Polonia, Italia, Franța, țările nordice – state care nu au avut o tradiție pentru această cultură- și China, o țară care nu doar că are un trecut istoric în cultivarea cânepii, dar care în continuare dorește să fie lider în acest domeniu. Suprafețele cultivate cu cânepă au crescut în mod considerabil în ultimii 10 ani în special datorită faptului că atât agricultorii cât și autoritățile publice au înțeles potențialul extraordinat al acestei plante. Când mă refer la potențial, aș vrea să precizez că această cultură are utilizări concretizate în circa 50 000 de produse. Noi legăm cânepa în general de producția semințelor pentru ulei sau producția de fibre. Domeniile în care se observă o evoluție interesantă sunt industria farma, alimentația, ecologia și mediu, construcțiile, nutrețurile și furajele, cosmetica și componentele pentru industria auto. Din păcate cercetările privind introducerea produselor din cânepă pe piața mondială sunt destul de rezervate. De asemenea, interesul militanților pentru protejarea mediului și reducerea încălzirii globale nu se referă la valorizarea cânepii. Se discută, foarte puțin spre deloc, despre faptul că prin fotosinteză cânepa elimină o mare cantitate de oxigen și absoarbe cea mai mare cantitate de  dioxid de carbon, lemnul cânepii are valențe calorice mai bune față de orice hidrocarbură folosită ca agent termic. Din lemnul de cânepă se pot obține materiale ecologice durabile care ar putea înlocui cu succes multe dintre materialele plastice care în prezent poluează pământul și apele. Și să nu uităm că pe hârtia de cânepă s-au tipărit în trecut banii. Este practic o recunoaștere a calităților acestui tip de hârtie care în prezent se manufacturează doar ca produs de lux”, declară Laurențiu Pintrijel.

    Fiecare leu investit în cânepă, întoarce fermierului îndoit

    Costurile unui hectar de cânepă se ridică la circa 2.500 lei. De pe un hectar se obține o producție medie de 1.000 kg semințe, care se vinde cu minim 1 euro/kg, conform producătorului. ”Din păcate în România nu se valorifică nici fibra nici lemnul care rămân tocate pe câmp și pe care, în cazul fericit, le putem considera stimulatori pentru sol. În economiile performanțe în care se valorifică atât fibra cât și lemnul avem un calcul simplu al profitului: la producția de semințe la hectar se mai adaugă, un kg de fibra 1,3 euro/kg , 2 lei/kg puzderie lemn. Fermierii specializați pe cânepa de fibră, care investesc în utilaje speciale de recoltat, pot încasa în jur de 2000 euro/ha”, își exprimă acesta dezamăgirea. Laurențiu Pintrijel e convins fiind că în cazul în care oamenii de afaceri din România ar alege să investească în procesarea cânepii pentru domeniile majore de utilizare, fermierii români ar avea capabilitatea de a extinde rapid suprafețele proporțional cu cerea și de a produce cânepă de bună calitate.

    Totodată, un alt stimulent care i-ar face pe fermieri mai receptivi la introducerea cânepii în cultură, l-ar putea reprezenta o subvenție motivantă. ”Prin intermediul asociației am încercat să sprijinim cât mai mulți agricultori să ia în calcul această cultură. I-am îndrumat și în ceea ce privește legislația referitoare la obținerea autorizației de cultivare, i-am pus în legătură cu firme de prelucrare sau diverși comercianți. Din păcate, după anul de vârf 2017 când ministerul a alocat o subvenție corectă pentru cânepă, de 2.068 euro/ha, în prezent suprafețele sunt într-o ușoară scădere deoarece subvenția nu reprezintă un stimulent pentru fermieri. Mă refer în special la faptul că această cultură are o sensibilitate aparte în ceea ce privește condiționarea. Astfel, la momentul recoltării fermierul trebuie să fie pregătit să asigure selectarea de urgență, uscarea și depozitarea în condiții bune. În caz contrar există pericolul ca aceasta să se deterioreze de la o zi la alta și întreaga muncă a fermierului să fie compromisă”, crede Pintrijel.

    Tehnologia cânepii poate fi stăpânită de orice fermier de cultură mare

    Tehnologia de cultură necesară culturii de cânepă nu ar trebui să pună dificultăți fermierilor, deoarece cânepa are nevoie de lucrările necesare oricărei plante din cultura mare: pregătirea patului germinativ, semănat, combaterea buruienilor, bolilor și a dăunătorilor, recoltat, condiționat. E o specie care are nevoie să găsească apă în sol, dar care preferă platouri în care nu este un excedent de apă.

    ”Ca și specificitate aș remarca faptul că înființată la momenul oportun, în aprilie, în sol cu un conținut bun de apă, are toate șansele să fie o cultură comodă deoarece riscul de a fi atacată de dăunători este redus având în vedere că în mare parte aceștia au dispărut ca urmare a reducerii suprafețelor cultivate. Printre dăunătorii specifici aș enumera păianjenul roșu, puricele cânepii, molia cânepii și o serie de păduchi. Bolile care ar putea afecta cultura sunt viroza mozaicul cânepii, ulcerația bacteriană, mana, putregaiul alb, putregaiul cenușiu și septorioza, dar mai sunt și altele. În cazul buruienilor, dacă această cultură are condiții bune de răsărire concurează cu buruienile și în general le sufocă. În cazul în care se aplică Metoda Secuieni, adică retezarea o dată sau de două ori în primele faze de creștere pentru a determina dezvoltarea ramificată a plantei, atunci atenția fermierului trebuie să fie concentrată pe distugerea buruienilor prin aplicarea unor tehnologii adecvate, respectiv prășire sau erbicidare. Trebuie să menționez că această plantă este mare consumatoare de azot, așa că, obținerea unor producții bune implică și o hrănire corespunzătoare a culturii atât cu azot cât și cu fosfor și potasiu”, explică producătorul.

    Autoritățile statului sunt așteptate să ajute mai vizibil producătorii de cânepă

    În calitatea sa de reprezentant al cultivatorilor de cânepă, Laurențiu Pintrijel nu poate lăsa neabordate și sincopele cu care se confruntă breasla dinspre autoritățile statului și cele ale UE. ”La nivel național ar trebui să vedem o sinergie între Ministerul Agriculturii, Ministerul Sănătății, Ministerul Mediului, Ministerului Economiei, Ministerului de Interne. În primul rând este o urgență de grad 0 revizuirea legislației și o primă măsură ar fi aceea de a separa clar cânepa industrială de cânepa halucinogenă, de introducerea unor articole care să nu mai lase loc de confuzie și interpretări suspicioase față de cultivatorii onești de cânepă industrială. Ar fi benefic, pentru toți actorii publici și privați care au ca legătură comună cânepa, să existe traiectorii concrete de dezvoltare. Ne așteptăm ca întrebările pe care le adresăm acestor instituții să aibă răspunsuri explicite și pertinente, să existe transparență în comunicare nu doar niște ambiguități care conțin pagini în care se enumeră articole și regulamente! Am dori să aflăm de exemplu de la Ministerul Agriculturii de ce nu putem cultiva cânepă în sistem succesiv,  de ce nu acordă subvenții corecte pentru cânepă – spre exemplu pentru producere de material semincer, de ce nu includ pe lista procesatorilor și firmele care produc alimente pe bază de cânepă sau materiale de construcții, cei de la Ministerul Mediului de ce nu sunt interesați de cultivarea cânepii energetice care ar conduce la purificarea aerului și ar contribui la reducerea exploatării arborilor, ar contribui la îmbogățirea și sănătatea solului, de la Ministerul Sănătății de ce nu sunt interesați de conținutul de CBD al acestei plante? În ceea ce privește poziția UE am aștepta să dimensioneze noile instrumente financiare în așa fel încât să dovedească o viziune de dezvoltare durabilă care să includă cercetarea în științe agricole cu o implicare concretă spre domeniile în care cânepa ar putea fi exploatată la potențialul real. Am încrederea că atât autoritățile române cât și reprezentanții UE vor reconsidera limita de 0,2% a conținutului THC, limită care, ușor ridicată, ar putea putea determina ca mai mulți fermieri să capete încredere în această cultură”, consideră președintele Asociației Naționale a Cultivatorilor de Cânepă Industrială.

    O specie cu rădăcini adânci în trecut, ce se înalță spre viitor

    Istoria devenirii umanității se întrețese intim cu cultura cânepii, ceea ce ar trebui să constituie premisa reevaluării relației fermierilor cu această specie, e convins producătorul botoșănean, care a studiat atent istoria cânepii pentru lucrarea sa de doctorat, aflată încă în lucru. ”Cânepa are o poveste a supraviețuirii și rezistenței. Pe teritoriul Daciei se cultiva cânepa, dacii erau recunoscuți ca iscusiți procesatori ai acesteia în general, și în special ca buni cunoscători ai utilizării acestei plante în scop medicinal. Toată perioada evului mediu și chiar a epocii moderne a fost dominată în mediul rural de cânepă. Cânepa l-a susținut pe țăranul român, l-a făcut să reziste așa cum fibra ei rezistă la apă, la acțiunea nocivă a soarelui sau a altor factori bulversanți pentru organism. În secolele XV- XVI Anglia își obliga agriculturii să cultive cânepă. Ne întrebăm de ce? Această plantă putea să susțină singură traiul unei familii: asigura hrana, căldura, construirea locuinței, îmbrăcamintea și era o resursă pentru sănătate. În prezent, ca urmare a confuziilor create între cânepa industrială (cannabis sativa) și cea halucinogenă (cannabis indica), această plantă spectaculoasă a intrat într-un con de umbră. Cred totuși că cine va avea intuiția de a câștiga bani, va descoperi în cânepă o sursă prea puțin exploatată, o nișă sigură chiar în perioade de criză economică”, conchide Pintrijel.


    Te-ar mai putea interesa

    Soiurile românești de cânepă îi aduc unui fermier din Carei un profit anual de 60.000 de euro. Străinii îi cumpără toată recolta! Unde e România în 2014 la capitolul cânepă? Cânepa, singura plantă care omoară toate buruienile, înlocuind ierbicidele. BMW și Mercedes au cultivat-o în România

    Ultimele știri

    Starul care curăță buruienile din lanul de grâu A murit Valeria Petre, unul dintre cei mai cunoscuți cercetători în domeniul pomiculturii Lista judeţelor unde fermierii au anunțat că au avansul APIA în conturi!