• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Cum a reușit Grup Șerban să facă profit la cartof într-un an catastrofal

    Daniel Befu -

    O investiție importantă și o strategie adaptată cerințelor pieței. Două direcții care au contribuit decisiv ca într-un an marcat de secetă, la Grup Șerban să existe acel plus cu care compania să-și consolideze poziția în piață și să își continue dezvoltarea.

    Grup Șerban din Onești, județul Bacău, a irigat în 2020 o suprafață de 600 ha, în urma unei investiții de aproximativ 1,2 milioane euro. Costul total a fost de 2.000 euro/ha, cuprinzând investițiile în infrastructura primară, secundară și terțiară. Aproximativ 1.000 euro/ha a fost fracția de cost ce a revenit efectiv Grup Șerban, restul fiind fonduri  europene accesate pe submăsura 4.3 de Organizaţia Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI)  al cărui membru este, sau investiții ale statului român în infrastructura primară. Potențialul de implementare a irigațiilor în cadrul OUAI-ului al cărui membru este, se ridică la 5.000 ha.

    Agrointeligența-AGROINTEL.RO a vrut să facă o evaluare de etapă a impactului pe care irigațiile l-au avut în business și care sunt planurile de viitor ale holdingului oneștean în această direcție. Practic focusul în cadrul componentei de legume a fost pe cultura de cartofi, căreia i s-au alocat 250 ha în 2020. Producția de cartof de consum a fost de 40 t/ha și ușor peste 35 t/ha la cartoful de chips. Pentru anul viitor e vizată o creștere de 150%, până la 375 ha de cartof. Ovidiu Bucătaru, directorul financiar al grupului, explică cum a fost intrarea pe o nișă de activitate neexplorată anterior de holdingul activ în cultura mare, zootehnie și panificație.

    ”Tot timpul ne-am uitat și am pornit din ceea ce înseamnă componenta cealaltă – adică cui vom reuși să îi desfacem marfa, fiindcă cel care dictează direcția unui business e în speță consumatorul. Dacă nu există cerere, categoric nu s-ar justifica o creștere de producție. Anul acesta provocările au fost foarte mari. Nu atât seceta ne-a afectat, în ceea ce privește culturile de legume, cât cererea eligibilă existentă pe piață. Cunoaștem cu toții lockdown-ul și restricțiile ulterioare, care au dus la scăderi masive în ceea ce privește domeniul HoReCa și în general tot ceea ce înseamnă economia de entertaiment, care genera un consum suplimentar, fie că e vorba de cartofi procesați de restaurante, fie că e vorba de cartofi de chips”, mai spune Ovidiu Bucătaru, Chief Financial Officer în cadrul Grup Șerban Holding.

    Dar, chiar și sub acest aspect, mai subliniază el am reușit să ducem la bun sfârșit programele de cartof și să livrăm marfa. ”Ce ne-a ajutat foarte mult a fost faptul că am pornit invers. Ne-am uitat tot timpul cât înseamnă cheltuielile cu investițiile și cât sunt veniturile potențiale. La cartof există un venit potențial de 10.000 euro pe care poți să îi faci, dar în același timp trebuie să găsești cumpărătorul. Adică, să reușești să aduci pe piață un produs pentru care consumatorul este dispus să plătească. Altfel sunt doar analize, studii și proiecții care nu se materializează. La sfârșitul zilei, indiferent ce productivitate vei avea, contează cantitatea pe care ai reușit să o comercializezi și la ce preț. Cum am reușit? O componentă importantă din producție au reprezentat-o cartofii de chips, contractați de către Star Foods, parte a PepsiCo, lucru care categoric ne-a ajutat. Pe componenta de cartof de consum am avut în vedere principiul „tasty first”. Totodată undeva în prima decadă din octombrie, a devenit funcțională prima noastră linie de condiționare și ambalare legume și să facem primul pas spre derularea de relații comerciale cu marile rețele de magazine. Suntem prezenți în rețeaua Profi și urmează și alte două rețele până la sfârșitul anului, ale căror nume le vom putea divulga doar la momentul respectiv. Un alt canal de vânzare al legumelor produse de noi, l-a reprezentat componenta de băcănie deținută de către fabrica de pâine Șerban. Vorbim de băcăniile Șerban, cinci la număr, unde am adus o marfă care era a noastră, produsă local, pe care piața a validat-o pentru că e ieftină, că e gustoasă. Am comercializat și ceapă care e o ceapă atât de iute cât trebuie, nu o ceapă de la care să-ți ia foc gura și un cartof dulce, un cartof adevărat”, declară Ovidiu Bucătaru.

    Profitul din 2020, înregistrat doar pentru contractele futures

    În calculele financiare ale holdingului, consumurile și cheltuielile au fost conform sumelor bugetate, însă nu și veniturile, în contextul în care prețul cartofului de consum a fost mult inferior celui așteptat de producător.

    ”Am dorit un preț predictibil pentru comercializarea cantităților de cartofi produse, dar nu l-am avut, cu excepția cartofului de chips, unde este un mecanism foarte bine pus la punct și unde lucrurile funcționează și ar trebui. Ne-am făcut calculele financiare după un scenariu în care ne duceam spre 0,9 -1 leu/kg preț la producător, iar piața a fost la jumătate, în contextul în care la raft prețurile au fost pe palierul 0,80-0,90 lei/kg. Așadar e evident că prețurile au fost foarte foarte jos, nelăsând posibilitatea de a înregistra o marjă de profit anul acesta, deși per total suntem un pic pe plus. Asta deoarece 70% din producție era deja antamată și s-a dus cu un preț corect, iar diferența de 30% am gestionat-o în felul următor: aproximativ jumătate am vândut-o în perioada de recoltare prin cele 3 direcții pe care le-am menționat, adică prin retaileri, prin intermediul altor companii care proceseaza și distribuie legume și prin băcăniile noastre”, a mai arătat fermierul.

    Hală de depozitare a cartofilor cu temperatură controlată și ventilată

    În momentul în care a sesizat că tendința este de a avea niște prețuri dramatic de mici la cartofi – a găsit rapid ca soluție transformarea unei hale pe care inițial o prevăzuse cu altă destinație, într-un spațiu de depozitare cartof cu temperatură controlată și ventilată.

    ”Investiția a fost relativ redusă comparativ cu ceea ce ar fi însemnat un proiect de novo, dat fiind că aveam construcția și am cumpărat doar echipamentele de temperatură și ventilație. Am reușit să ne mobilizăm și în 2-3 săptămâni să îl punem în funcțiune. Ne-a costat 100.000 euro recondiționarea halei și echipamentul încă 100.000 euro. Astfel am reușit să securizăm în depozite 1500 tone de cartof, pentru a fi valorificate în perioada când prețurile vor fi mai bune. Mai avem o componentă de aproape 2000 tone de cartof pe care le-am depozitat în bulk într-o hală de cereale unde nu am investit suplimentar. Efectiv avem doar ventilația, dar aceasta e doar o soluție temporară. De acolo livrăm pe măsură ce reușim să avem cerere în perioada imediat următoare, adică în următoarele 3 săptămâni”, prezintă directorul financiar al Grup Șerban deciziile rapide luate pentru a temporiza impactul devastator al prețului cartofului în acest an.

    Cumulul măsurilor luate la timp, au făcut ca Grup Șerban în loc să înregistreze pierderi pe componenta legumicolă, să aibă un profit de 2% în 2020

    Decizia de a nu se hazarda în proiecte de anvergură în domeniul conservării legumelor, are la bază strict calcule financiare.

    ”Lucrurile sunt simple. Le știm. Prețul de vânzare a cartofului va atinge valori decente numai dacă reușim să depozităm producția pentru o perioadă mai lungă. Aproape toți producătorii români aduc în campanie o cantitate de marfă care depășește cererea, fiindcă nu există capacități de depozitare pentru legume, astfel încât să ai cantități livrabile pe toată perioada anului. De aceea avem aceleași discuții legate de faptul că producția românească este valorificată doar pe prețul cel mai mic, urmând ca apoi să recurgem la importuri până în următoarea producție când, din nou, cei de la Lungulețu revin pe piață cu marfă proaspătă. A crea facilități de stocare și păstrare moderne, asta este soluția. Știm acest lucru. De ce noi, la Grup Șerban nu am făcut mai devreme investițiile în depozite? Pentru că suntem în continuare angrenați cu multe proiecte de investiții, iar în zona aceasta de depozitare, știm că vor fi fonduri europene și vom avea posibilitatea să avem acces la ele pentru noul ciclu 2021-2027. Și ar fi o risipă din partea tuturor ca în loc să accesăm acea sursă nerambursabilă de finanțare și să ne apucăm să facem astăzi un depozit suplimentar. Mai ales că investiția de la zero înseamnă 1000 euro pe metru pătrat”, clarifică Ovidiu Bucătaru viziunea holdingului fondat de Lucian Nicolae Șerban privitoare la partea de post-producție în legumicultură.

    Investițiile în legumicultură irigații oferă grupului oneștean posibilitatea de a face o agicultură intensivă cu valoare adăugată ridicată. ”Practic dacă avem o fermă de legume de 300 ha, ea este echivalentul unei ferme de cultură mare de 3.000 ha. Altfel poți gestiona o suprafață de 10 ori mai mică, bineînțeles cu altă componentă de resură umană, cu altă specializare și cu altă tehnologie. Ăsta e primul beneficiu pe care ți-l aduce, de a obține maximul din ceea ce ți se dă. Imaginați-vă ce ar însemna ca România să aibă a zecea parte din suprafața arabilă, adică spre 1 milion de hectare, acoperită cu legumicultură irigată. Ar fi senzațional”, declară entuziast Ovidiu Bucătaru.


    Te-ar mai putea interesa

    Înverzirea cartofilor: cauze, soluții, prevenire. Mai sunt buni de consum cartofii înverziți? APELUL FERMIERILOR: PLĂTIȚI MAI REPEDE SUBVENȚIILE APIA! Mana cartofului: semne, tratament, prevenire

    Ultimele știri

    Starul care curăță buruienile din lanul de grâu A murit Valeria Petre, unul dintre cei mai cunoscuți cercetători în domeniul pomiculturii Lista judeţelor unde fermierii au anunțat că au avansul APIA în conturi!