Viaţa la ţară

Cum a apărut Feteasca Regală, ”strugurele de aur” al României

Unul dintre cele mai apreciate soiuri de struguri autohtoni, Feteasca Regală, are o poveste cu totul aparte. Mulţi dintre specialişti consideră că acest soi este cel mai bun produs în Transilvania. Iar vinurile produse din strugurii de aur, aşa cum sunt consideraţi de către viticultori, se numără printre cele mai bune vinuri româneşti. Nucleul genetic al acestui soi este situat în Podişul Târnavelor, însă cultivarea strugurilor de tip Fetească Regală s-a răspândit în toată ţara.

Strugurii bătrânei

Renumitul oenolog Ioan Buia de la Jidvei consideră că soiul Fetească Regală este o evoluţie a soiului Fetească Albă. Mai exact, ar fi vorba de o evoluţie genetică apărută în mod natural.

”Până în perioada interbelică, acest soi era necunoscut. Însă, în anii 1920, o bătrânică din comuna Daneş, de lângă Sighişoara, a mers la piaţă cu un coş de struguri recoltaţi din gospodăria ei. Întâmplarea a făcut ca aceşti struguri să fie cumpăraţi de un specialist, care şi-a dat seama că strugurii nu sunt Fetească Albă”, spune Ioan Buia. Iniţial, soiul a fost numit Dăneşana. În literatura de specialitate era folosită şi denumirea de Galbenă de Ardeal.

Însă, în semn de preţuire faţă de Casa Regală a României, care, după primul război mondial, i-a împroprietărit pe fermieri şi a stimulat refacerea viticulturii în sudul Transilvaniei, soiul a fost botezat Fetească Regală.

Cultivarea acestui soi specific ardelenesc s-a răspândit rapid, în podgoriile de pe valea Mureşului sau de Văile Târnavelor. Astfel că fermierii din zone precum Jidvei, Blaj, Ciumbrud, Bucerdea Vinoasă ori Căpâlna au inclus acest soi printre cele cultivate. În prezent, în acest zone din Transilvania, suprafeţele cultivate cu Fetească Regală sunt mai întinse decât cele cultivate cu Fetească Albă. În perioada interbelică, marii oenologi au creat vinuri seci şi demiseci de o calitate deosebită, iar soiul Fetească Regală a început să fie cunoscut pe plan internaţional.

Există izvoare istorice care relatează o întâmplare amuzantă. Episcopul romano-catolic de Alba Iulia, Marton Aron, făcuse o pasiune pentru vinul de Blaj care utiliza Fetească Regală în cupaj cu alte soiuri nobile. Vinul episcopului era atât de vestit, încât, în timpul celui de-al doilea război mondial, o serie de ofiţeri sovietici au cumpărat câteva butoaie. Ei nu au îndrăznit să îl jefuiască chiar pe episcop, dar nici nu renunţau la vin, astfel că sovieticii au revenit de mai multe ori de la Turda, unde se stabilizase frontul în toamna anului 1944 la Alba Iulia pentru a cumpăra vin de la Episcopie.

Cetăţenii din Alba Iulia, exasperaţi de aceste vizite repetate ale ”aliaţilor” sovietici, au făcut chetă pentru a cumpăra tot vinul episcopului, pentru ca apoi să îl dăruiască sovieticilor, doar ca să nu îi mai vadă prin oraşul lor.

feteasca regalaDecăderea şi renaşterea

Calitatea vinului produs din strugurii din soiul Fetească Regală a suferit în perioada comunistă, când accentul era pus pe cantitate. În ultimele decenii ale comunismului şi în primii ani de după Revoluţia din 1989, calitatea vinului din sudul Transilvaniei devenise una mediocră. Însă, o dată cu privatizarea fostelor ferme viticole de stat, noii investitori au început să fie tot mai mult preocu­paţi de regăsirea calităţii care adusese faimă acestor vinuri albe. Aşa s-a întâmplat cu cei care au preluat fermele de la Jidvei sau de la Ciumbrud.

În Blaj, pe lângă vechea staţiune de cercetări viticole, au apărut şi mici întreprinzători care au luat pe cont propriu bătălia pentru regăsirea celui mai bun mod de a vinifica mustul din strugurii de aur. Un astfel de exemplu este Ioan Fleşer, proprietarul unei companii numită Agro Serv, care a avut răbdare să extindă încetul cu încetul podgoria pe care a creat-o din foarte puţin. A angajat un oenolog bun, inginerul Ioan Gom­boş, care a creat un cupaj care aduce alături mustul de Fetească Regală şi cel din soiuri fran­ţu­zeşti precum Chardonnay sau Pinot Gris.

Ioan Fleşer a importat butaşi din Franţa, pe care i-a plantat pe dealurile din jurul Târnavelor, tocmai pentru a produce pe plan local mus­tul de care are nevoie pentru cupaje. Mica sa podgorie a ajuns la 25 de hectare, iar acum vinul de Blaj este produs în cantităţi tot mai îndestulătoare, fără să îşi piardă din calitate. Iar viitorul pentru vinurile ­bazate pe strugurii din soiul ­Fetească Regală sună din ce în ce mai bine, pentru că ­micii viticultori au intenţia de a-şi ­extinde fermele cu ajutorul ­fondurilor europene care vor fi la dispoziţia lor în intervalul ­2014-2020.

Sursa: România Liberă

Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru telefoane Android și iPhone!


Abonați-vă GRATUIT la Agrointeligența - www.agrointel.ro!