• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • PNRR: Bani alocați pentru zonele cu risc de inundații. Suma alocată: 323,4 milioane de euro

    Roxana Dobre -

    Zonele agricole expuse riscului de inundații vor beneficia de investiții prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), conform documentului lansat miercuri, 2 iunie, oficial de Guvern pe pagina de web. Anterior, propunerile României  în baza cărora ar urma să accese granturi și împrumuturi în valoare de 29,2 miliarde de euro au fost transmise Comisiei Europene.

    Conform PNRR, singura investiție care a rămas valabilă în zona gestionată de Agenția Națională pentru Îmbunătățiri Funciare (ANIF) vizează intervenția doar asupra canalelor de desecare și a stațiilor de pompare pentru evacuare, în vederea prevenirii și gestionării riscului de inundații în zonele:

    ”Proiectele propuse în cadrul acestei măsuri vizează modernizarea sistemelor din cadrul infrastructurii de îmbunătățiri funciare – sistemele de desecare-drenaj existente, aflată în domeniul public al statului și administrarea Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare. În paralel cu lucrările de reabilitare a liniilor de apărare la inundații existente, cât și a acumulărilor existente, pentru complementaritate, este necesară modernizarea sistemelor de desecare-drenaj existente ce deservesc zonele expuse riscului la inundații”, se arată în PNRR, forma publicată de Guvern.

    Astfel, se mai precizează în document, a fost realizată prioritizarea proiectelor în funcție de zonele expuse riscului la inundații, cât și de frecvența apariției fenomenelor meteo extreme, rezultând un număr total de 35 de proiecte, cu o suprafață deservită de 442.407,66 ha, și o estimare bugetară de 323.400.000 euro, distribuite astfel: zona de Nord-Vest și Vest (jud. Bihor, Satu-Mare, Arad, Timiș), Centru (jud.
    Covana, Brașov), zona Sud-Vest Oltenia (jud. Vâlcea, Dolj), zona Sud-Muntenia și Ilfov (jud. Teleorman, Argeș, Prahova, Ialomița, Călărași, Giurgiu), zona Sud-Est și parțial Nord-Est (Galați, Tulcea, Constanța, Iași, Bacău, Vaslui).

    Măsura nu presupune construirea sistemelor de desecare noi ci ”îmbunătățirea” celor vechi

    În cadrul PNRR se menționează că prin această măsură nu se propune construirea sistemelor de desecare noi, ci se propun categorii de lucrări care vizează:

    De asemenea, se menționează că vor fi reabilitate/reconstruite zonele de protecţie ale sistemelor de desecare drenaj, acestea având scopul asigurării stabilităţii lucrărilor şi construcţiilor din amenajările de îmbunătăţiri funciare, dar mai ales pentru prevenirea poluării. ”Astfel, în cadrul fiecărui proiect, pe baza expertizei, se va analiza posibilitatea includerii măsurilor pentru restabilirea funcției de absorbție a terenurilor adiacente prin crearea zonelor tampon între suprafețele afectate de inundații și sistemele de desecare-drenaj, prin utilizarea zonei de protecție și a unor fâșii din terenurile afectate, prin implicarea deținătorilor de teren și instalarea fâșiilor de iarbă”, mai arată sursa citată.

    În cadrul aceluiași text se mai subliniază că, în abordarea riscului la inundații, intervențiile propuse au ca scop creșterea capacității comunităților locale de a gestiona evenimente climatice extreme, având în vedere că sistemele de desecare-drenaj traverseaza sau sunt localizate în apropierea așezărilor umane, căilor rutiere și de transport sau a terenurilor agricole. Amenajările de îmbunătățiri funciare asigura, conform legislației în domeniu, protecția localităților și a oricăror categorii de construcții împotriva inundațiilor. Exploatarea acestor sisteme se face în corelare cu lucrările de gospodărire a apelor, de gestionare a căilor de comunicații și în acord cu interesele proprietarilor de terenuri și tinând cont de cerințele obiectivelor de mediu.

    Astfel, prin această măsură sunt abordate o parte din sistemele de desecare din amenajările în care au fost afectate gospodăriile locale de inundații, inclusiv în anul 2021, respectiv:
    1. Amenajarea Someș Crasna, jud. Satu Mare;
    2. Amenajarea Valea Ierului, jud. Bihor;
    3. Amenajarea Canal Colector mal drept – CEFA, jud. Bihor;
    4. Amenajarea Canal Colector mal stâng – INAND, jud. Bihor;
    5. Amenajarea Criș Repede mal drept aval Oradea, jud. Bihor;
    6. Amenajarea Partoș-Glogoni, jud. Timiș;
    7. Amenajarea Becheiul Vechi-Vest Timișoara, jud. Timiș;
    8. Amenajarea Hărman Prejmer, jud. Covasna.

    ”În același timp, este de reținut că sistemele de desecare nu extrag apa din sursele de apă de suprafață sau subterană, ci colectează apa din precipitații și o dirijează controlat în cursurile de apă de suprafață administrate de ANAR, suplimentând debitele din cursurile de apă și este refolosită de către beneficiarii de apă din aval”, se mai precizează în document.

    Tot în PNRR, se mai arată că eliminarea excesului de apă prin intermediul amenajărilor de desecare este o componentă importantă a activității de apărare și combatere a efectelor negative a inundațiilor, reprezentând o necesitate, având în vedere următoarele:

    Desecarea terenurilor agricole prin canale deschise, se mai precizează în PNRR,  se realizează prin eliminarea apelor de suprafață provenite din precipitații, topirea zăpezii, prin scurgeri de pe terenurile cu cote înalte, din freatic și aportul irigațiilor, și se realizează printr-o rețea de canale deschise.

    ”Schema rețelei de canale de desecare deschise, tipurile de canale și amplasarea acestora depind de mărimea suprafeței cu exces de umiditate, de sursa și mărimea excesului, de relieful terenului supus desecării, de folosința și oganizarea teritoriului, și cand este cazul, de rețeaua de irigație. Rețeaua de canale de desecare deschise, în functie de sursa excesului de umiditate este alcătuită din rețea de colectare și evacuare a apelor în exces provenite din precipitațiile căzute pe suprafața de desecat, rețeaua de colectare a apelor din scurgeri de suprafața de pe terenurile învecinate mai înalte, rețeaua de colectare a apelor în exces provenite din irigații, rețeaua de colectare a apelor de infiltrație prin diguri și pe sub diguri, rețeaua de colectare a apelor în exces provenite de la piscicultură”, se mai arată în document.

    În cadrul aceluiași text se mai precizează că rețeaua de colectare și evacuare a apelor în exces provenite din precipitații căzute pe suprafața de desecat este alcătuită din canale terțiare, canale secundare, principale și canale colectoare de evacuare. Evacuarea în emisar se poate face gravitațional sau prin pompare. Investițiile vor fi implementate de către Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) Beneficiarii finali ai investiției vor fi MADR și ANIF.

    ”Investițiile se realizează asupra infrastructurii din domeniul public al statului, beneficiarul finanțării fiind Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare. Aceste investiții sunt necesare prevenirii și gestionării riscului la inundații, fiind atribute exercitate de o autoritate publică, astfel că acest tip de investiții nu implică elemente de natura ajutorului de stat”, se mai arată în PNRR.


    Te-ar mai putea interesa

    Instalarea tinerilor fermieri – lista cu cei 440 de fermieri care primesc 70.000 de euro/fermă S-a publicat Ghidul pentru achiziția de utilaje agricole cu fonduri europene! Fabrica de Consultanță: Primul proiect aprobat pe Programul Tranziție Justă, finanțare de 4,9 mil. euro

    Ultimele știri

    România ar putea avea un laborator care să efectueze analizele pentru mierea din afara UE UCPR: Produsele avicole obținut în fermele din România sunt sigure din punct de vedere al sănătăţii Situație fără precedent în SUA: Gripă aviară depistată la vaci de lapte