Grâul 2021 la control! Cinci fermieri, cinci strategii la începutul campaniei de primăvară
Răzvan Coțianu -
Starea grâului în câmp, la final de martie 2021. Cinci fermieri, cinci tehnologii de fermă, cinci culturi evaluate. La începutul campaniei agricole de primăvară, reporterii Agrointeligența au stat de vorbă cu agricultori din mai multe județe ale țării pentru a afla care este starea culturilor de grâu la acest moment, dar și care sunt următorii pași pe care agricultorii îl vor face pentru a-și asigura o producție bună în acest an.
Cinci fermieri chestionați de Agrointeligența-AGROINTEL.RO prezintă stadiul culturii de grâu în fermele lor, în anul agricol 2021. Am făcut o trecere în revistă a principalelor informații agroclimatice dar și a tehnologiei implementate.
Nicu Temciuc, județul Botoșani: „Suprafețele pe care le lucrăm se caracterizează din punct de vedere climatic, printr-o amplitudine mare a cantităților de precipitații. În 2020, producțiile medii obținute la principalele culturi au fost următoarele: 3.800 kg/ha la grâu, 7.500 kg/ha porumb și 2.300 kg/ha pentru floarea-soarelui. Suprafața însămânțată cu grâu a fost de aproximativ 380 de hectare. Am aplicat o tehnologie medie, aș spune. Fertilizanții administrați au fost: un îngrășământ complex înainte de înființarea culturii și azotat de amoniu, fracționat, în perioada de vegetație. Presiunea atacului agenților patogeni și a dăunătorilor a fost redusă. Am aplicat tratamentele preventive standard de combatere. În toamna anului 2020, am reușit să cultiv aproape 300 de hectare cu grâu. Suprafața cultivată s-a micșorat din cauză că precipitațiile abundente din luna octombrie au împiedicat ritmul normal de însămânțare. În acest moment (n.r. martie 2021), cultura de grâu se prezintă foarte bine. Rezerva de apă din sol este la un nivel mediu spre ridicat, astfel că premisele unei producții mai mari la culturile de cereale păioase, în general, sunt pozitive.”
Gheorghe Dumitru, județul Argeș: “Structura culturilor în ferma pe care o conduc este reprezentată, în principal, de grâu, rapiță, porumb și floarea-soarelui. În sezonul 2019-2020 am cultivat o suprafață de 1050 hectare cu grâu, producția medie fiind de 3800 kg/ha. Soiurile românești de grâu (Glosa și Miranda) s-au comportat mult mai bine decât cele străine. Având o rezistență sporită la stresul termic și hidric, s-au adaptat mai bine secetei care s-a instalat, în zona noastră, în luna iunie a anului trecut. Norma de semănat a fost de 280-290 kg, iar densitatea înregistrată a fost de 450-460 plante la metru pătrat, o valoare bună întâlnită la toate varietățile biologice cultivate. În ceea ce privește fertilizarea, am aplicat, înainte de însămânțare, aproximativ 200 kg/ha de îngrășământ complex, iar în vegetație am completat nevoia de azot a plantelor cu uree și azotat de amoniu. Din punct de vedere fitosanitar, la cultura de grâu nu au fost probleme deosebite. În toamna 2020, am păstrat aceeași structură de culturi. Grâul ocupă aproximativ 1.000 hectare, rapița este cultivată pe 250 de hectare, restul suprafeței fiind alocat, în principal, culturilor de primăvară. La începutul anului, plantele de grâu erau bine dezvoltate, viguroase. În momentul când discutăm, luna martie, toate culturile de toamnă au o stare de vegetație foarte bună (grâu, dar și orz și triticale). De asemenea, precipitațiile au atins în zona noastră de interes media climatologică multianuală. Sperăm să atingem producția pe care ne-am propus-o, o medie de 6500 kg/ha.”
Sebastian Mihai Moroșanu, județul Botoșani: “Anul 2020 a fost unul de încercare pentru fermieri. Marea majoritate sunt pe credite și o bună parte nu au din ce să plătească ratele restante. Toți fermierii și-au dorit și își doresc expansiunea sau dezvoltarea fermelor lor, dar în 2020 au fost aduși cu picioarele pe pământ. Trebuie să lucram mai mult cu numerar. Și încă ceva. Dacă nu suntem uniți, nu vom rezolva problemele care perturbă sau îngrădesc activitatea noastră. Problema prețurilor și evoluția acestora la inputuri este una serioasă. Veniturile care le obținem sunt relative constante, în schimb cheltuielile cresc în fiecare an cu 3-4%. În ceea ce privește cultura de grâu, în sezonul 2019-2020, am cultivat o suprafață de 60 de hectare, iar randamentul la unitatea de suprafață a fost de 4000 kg/ha. Schema de fertilizare a constat în aplicarea a 200 kg/ha îngrășământ complex 18-46-0 înainte de înființarea culturii, iar în vegetație am administrat uree, 100 kg/ha. În toamna anului 2020, am însămânțat o suprafață un pic mai mică, 50 hectare. Acum, în martie, cultura se prezintă bine, dar vom vedea cum vor evolua lucrurile. A nins mult în zona noastră, iar de câteva zile, plouă. Rezerva de apă din sol este bună. Sper să fie un an mai bun. Speranța este în bunul Dumnezeu, nu în reprezentanții politicului, nu în ministrul Oros. Cu durere în suflet o spun. Dânsul este un mare mincinos. Ceea ce s-a întâmplat cu acordarea, mai bine spus cu neacordarea despăgubirilor de secetă pentru culturile de primăvară a fost o bătaie de joc la nivel național. Trebuie să fie o responsabilitate publică pentru tot ce s-a întâmplat. Cum pot fi justificați banii publici cheltuiți cu deplasarea pe teren a membrilor comisiilor de evaluare a pagubelor produse de secetă? S-au cheltuit bani doar să se facă statistici și promisiuni în campania electorală? Sunt total demoralizat de ceea ce se întâmplă acum în agricultură.”
Adrian Dumitrescu, județul Argeș: „Anul agricol 2020 a pornit bine, dar rezultatele de producție au fost afectate grav de seceta atmosferică și pedologică. Am cultivat aproximativ 1400 de hectare cu grâu, înfrațirea a fost una bună, chiar foarte bună, astfel că densitatea a atins valoarea de 650 plante la metrul pătrat. Condițiile climatice au făcut însă să se înregistreze un procent redus de fertilitate la spic (doar 10-15 %). Producția medie înregistrată a variat între 2600-2700 kg/ha. La orz, pe aproape 300 hectare, am obținut sub 2500 de kg/ha. Trebuie să subliniez că soiurile românești de grâu s-au comportat mai bine față de alte varietăți. Fertilizarea am realizat-o cu îngrășământ complex (18-46-0), înainte de însămânțare, ca apoi în vegetatie, respectând directivele europene cu privire la utilizarea azotului, am aplicat azotat de amoniu în cantitate de 100 kg/ha. În toamna lui 2020, am crescut suprafața cultivată cu cereale păioase de la 1750 hectare la aproape 1900 de hectare, reducând la jumătate suprafața planificată pentru cultura de porumb. Sperăm că anul 2021 să fie mai ploios, pentru a compensa, măcar și parțial, deficitul hidric al solurilor pe care le lucrăm. La începutul lunii martie, se acumulase o cantitate de 65-70 litri de precipitații la metrul pătrat. Atât plantele de grâu, cât și plantele de orz, arată bine, însă nu și-au revenit în totalitate după traversarea perioadei de îngheț. Rămâne de văzut ce se va întâmpla până la finalul perioadei de vegetație.”
Silvia Mariana Radu, județul Ialomița: „Exploatația agricolă pe care o conduc este de aproximativ 300 hectare. Structura culturilor în sezonul 2019-2020 a fost următoarea: 60 hectare rapiță, 140 hectare grâu, restul porumb și floarea-soarelui. A fost un an atipic, eu nu am mai întâlnit o astfel de secetă, și lucrez de ceva vreme în agricultură. Eu aplic o tehnologie care ar putea caracteriza cultura de grâu, ca fiind una intensivă. Norma de semănat a fost de 330 kg/ha. Am avut soiuri românești care în general s-au comportat bine, au fost mai bine adaptate la condițiile de climă și sol. Ținând cont de particularitățile microclimatului, am redus schema de tratamente fitosanitare, pentru că bolile stagnează în condiții de secetă. Ultimul tratament preventiv nu l-am mai aplicat. Planul de fertilizare a constat din administrarea îngrășământului complex (18-46-0) în cantitate de 200 kg/ha înainte de înființare, iar la desprimăvărare, am aplicat uree, 200 kg/ha. Și mai doream să dau și azotat de amoniu, dar din cauza secetei nu am mai administrat produsul. Unde au fost densități mai mari, grâul a fost șiștav. Producțiile au fost reduse semnificativ din cauza secetei pedologice. 2550 kg/ha a fost producția medie la grâu. Producția normală, în zona noastră, variază între 7 și 8 tone la hectar. La mijlocul lunii martie, culturile însămânțate în septembrie-octombrie, arată foarte bine. Am 140 hectare cu grâu și 100 de hectare de rapiță, iar restul de teren este alocat pentru culturi de primăvară. Precipitațiile înregistrate la începutul acestei luni au atins nivelul de 55 litri/mp.”
Miză importantă
Considerată una dintre cele mai importante plante, grâul manifestă o alternanţă, de la un an la altul, sub aspectul suprafeţelor, producțiilor, soiurilor cultivate, condiţionată în principal de factorii abiotici. Grâul de toamnă are o perioadă de vegetație de circa 270 zile de la germinare la maturitate.
Suprafața semănată cu grâu, existentă la nivel mondial, este de peste 220 milioane ha. Conform literaturii de specialiate, grâul de toamnă poate fi cultivat în ţara noastră în condiţii foarte favorabile pe 20% din suprafaţa arabilă, favorabile pe 70,5% şi puţin favorabile pe 9,5% (Bîlteanu Gh.).
În prezent (ne referim la perioada 2011-2020), suprafețele cultivate în România sunt de aproximativ 2,1 milioane hectare cu o producție medie de 4800 kg/ha. Producția autohtonă de grâu a scăzut semnificativ anul trecut. Motivul principal l-a reprezentat contextul climatic dificil. Conform datelor Eurostat, România înregistrează o producție de grâu de peste 6 milioane tone, comparativ cu valoarea de 10,2 milioane tone din 2019. Ministerul Agriculturii a estimat un randament mediu la hectar de 2,9 tone.
Din punct de vedere tehnologic, grâul este una dintre plantele care reacționează pozitiv la aplicarea îngrășămintelor, în toate condițiile pedoclimatice din țara noastră. Planta nu are un consum foarte mare de elemente nutritive, însă este pretențioasă la fertilizare. Specia trebuie să găsească în sol o cantitate accesibilă de nutrienți, astfel încât să aibă cât mai multe resurse nutritive în toamnă și iarnă, când plantele vegetează în condiții de stres termic.
În ceea ce privește protecția fitosanitară a culturii, de obicei primul tratament al grâului este deosebit de important, întrucât mulți dintre agenții patogeni care produc boli foliare își fac simțită prezența în primele fenofaze.
