• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Cum vor schimba eco-schemele modul în care încasează fermierii subvențiile APIA

    Ramona Dascălu -

    Planul Național Strategic poate reprezenta pentru fermierii din România o cheie de accelerare a unor procese de dezvoltare sau, dimpotrivă, dispariția unor firme, este de părere directorul executiv al Clubului Fermierilor Români, Florian Ciolacu, invitat în cadrul emisiunii Forța PAC pentru Fermieri!

    Florian Ciolacu a spus că Planul Național Strategic își păstrează deadline-ul de final de an pentru a fi transmis la Comisie. ”Planul Național Strategic își păstrează deadline-ul de final de an pentru a fi transmis la Comisie. Există doar analiza SWOT și o analiză a nevoilor„, spune Ciolacu despre stadiul actual al parcursului oficial al PNS în România.

    În cadrul întâlnirilor pe care le-a avut la minister, Clubul Fermierilor România a susținut ca relansarea discuțiilor în grupurile de lucru să se facă imediat, să nu ajungem să fie luată o decizie pe baza acestor consultări foarte rapid.

    ”Sunt țări care au judecat eco-schemele doi ani de zile ca să poată să fie propuse, acum, ceea ce ne preocupă foarte mult este că în cele 6 luni de zile rămase până la a trimite către Comisie draftul, propunerea finală de Plan Național Strategic, va fi puțin timp pentru consultări reale. Vă dau un exemplu, noi am început în Club o serie de reuniuni regionale care sunt online, prin grupuri de lucru, pentru a ne aduce contribuția la elaborarea propunerilor de eco-scheme. Aceste eco-cheme reprezintă măsuri noi în noul PAC, ne-am dumirit ce înseamnă aceste eco-scheme, noi am elaborat un ghid pentru elaborarea acestor eco-scheme, am elaborat o serie de propuneri. Comisia a dat și exemple de eco-scheme, a dat și definiție și a făcut și legătura între eco-condiționalități. Eco-schemele reprezintă măsuri de mediu pentru susținerea agriculturii astfel încât să ții un echilibru între realizarea unei produse și menținerea mediului. Se vorbește de acei 10%, acesta ar fi un exemplu de eco-schemă, apoi ar fi perdelele forestiere, apoi refacerea calității solului, humusului din sol. Sunt măsuri care pot fi specifice unei regiuni, au ciclicitate anuală, nu multianuală cum erau anterior angajamentele astea de mediu astfel încât să se atingă obiectivele de mediu. Problema este că în spatele fiecărei propuneri de eco-schemă, adică o eco-schemă conștientizăm că va genera un profit mai mic pe suprafața pe care fermierul o dedică eco-schemei. Banii din aceste eco-scheme au rolul de a compensa fermierul pe această scădere de profitabilitate. Gândiți-vă că în spatele fiecărei propuneri de eco-schemă trebuie să stea o analiză economico-financiară. Și mai trebuie ceva, având în vedere că este o măsură voluntară pentru fermieri și asumată național de către țară, prin minister, ea trebuie să cuantifice încă de la început când e făcută ca propunere care este suprafața pe care noi o vedem înrolată în această eco-schemă. De ce? Pentru că sunt sume alocate, sunt niște indicatori. Ce vrem este să învățăm din experiența ciclului anterior 2014-2020 și anume asupra unor măsuri care au fost propuse de către firme de consultanță netestate cu fermierii suficient și apărând ca niște ciudățenii ale finanțărilor din fonduri europene pentru mediu”, a declarat acesta.

    Fermierii vor face o producție mai mică cu costuri mai mari din cauza eco-schemelor

    În opinia directorului executiv al Clubului Fermierilor Români, din cauza eco-schemelor, performanța va scădea în ferme, iar fermierii vor obține producții mai mici cu costuri mai mari.

    ”PNS-ul reprezintă pentru fermierii din România o cheie de accelerare a unor procese de dezvoltare sau dimpotrivă, dispariția unor firme. Gândiți-vă la următorul lucrul, per ansamblu prin faptul că se duc bani – 25% din Pilonul I, adică plăți directe pe suprafață, se duc pe eco-scheme, pe lângă alte condiționalități de mediu, asta înseamnă că performanța va scădea. Deci, voi face o producție cu costuri mai mari și o producție mai mică. Ce înseamnă asta? Pe mine ca un continent închis, lucrurile astea ar putea ca pe un sistem de vase comunicante să se stabilizeze, dar noi nu suntem într-o competiție europeană, noi, România, suntem în competiție cu Rusia, cu Ucraina, suntem în competiție cu țări cu care noi trebuie să fim la fel de competitivi. Europa își asumă contingentă de import din țările din America Latină, adică despre asta vorbim. Să știți că lucrurile nu se termină aici. În Parlamentul European există unele propuneri care sunt rupte de realitate, nu spun că sunt adoptate, dar sunt dintr-o zonă care susține mediul și sunt unele propuneri rupte de realitate. Care este unul dintre riscuri și trebuie să-l spunem? Există propuneri care au fost făcute la Bruxelles, și prin cei care ne reprezintă acolo le știm, foarte recente, în care se spune așa, propuneri din partea țărilor: ce bani nu sunt absorbiți de către țări precum România din noul PAC, aplicând aceste măsuri de reformă, să se întoarcă intr-un fond care să se redistribuie către cei care sunt capabili și au reușit să implementeze, ca un bonus pentru incapacitatea posibilă a noastră de a ne adapta la aceste măsuri, pentru care o agricultură vest europeană este pregătită de ani mulți, are altă istorie, are succesiunea asigurată de 100 de ani”, a explicat acesta.

    Fermă mare și ferma de familie în PNS

    În ceea ce privește discuția dintre fermele mari și fermele de familie din agricultura românească, Florian Ciolacu a arătat că în Planul Național Strategic trebuie asigurat un echilibru între cele două categorii de ferme, echilibru care poate genera cu adevărat o schimbare la nivelul agriculturii din țara noastră.

    ”Ferma de familie are un sens profund și în România și în toate țările europene prin faptul că pe ea se sprijină dezvoltarea unei vieți rurale, dar să nu uităm că orice organism are nevoie ca să stea în echilibru, să alerge, să se miște de o coloană vertebrală. Fermele performante mari, medii-mari, sunt coloana vertebrală a acestui organism, care se numește agricultură. Clubul inițial s-a poziționat în discuțiile pe Planul Național Strategic în a demonstra lucrul ăsta, era un lucru evident, dar apărea nevoia de a demonstra, Clubul are în componența sa fermieri mici, sunt ferme de 150 de hectare, de 200, de 300 de hectare, de vegetal vorbesc, și toate au criteriul acela de performanță pe care l-am stabilit pe vegetal. Acum, este un lucru știut, că noi susținem că asumarea de către fermele performante și atragerea altor ferme să devină performante într-un grup al fermelor performante poate să fie un proces care să asigure de la resursa umană, de care ai nevoie în fermă, specializată, până la o viață decentă în zona rurală, în satele respective, pentru că ai nevoie de internet, ai nevoie de cabinet medical, ai nevoie de școală pentru copiii care sunt acolo, dar lucrurile acestea care țin de echilibru trebuie privite, și eu cred că s-a depășit momentul ăsta, a existat un moment în care ele au fost puse într-o discuție de confruntare – ferme mari și ferme de familie, o falsă discuție, și acolo eram văzuți ca reprezentanții fermelor mari ceea ce nu este adevărat, sunt doar ferme performante, avem ferme mici din punct de vedere al vegetalului, dar foarte bine organizate, care sunt performante”, a explicat Florian Ciolacu.

    Ce este important de știut este că în Planul Național Strategic trebuie asigurat un echilibru, apreciază directorul executiv al Clubului Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă. ”Cred acum că discuțiile merg în asigurarea unui echilibru între performanța asociată fermelor de dimensiuni mari, care lucrează în vegetal, pentru că astea sunt, România în zona Dobrogea nu poate să aibă decât ferme mari, acolo erau sate foarte răsfirate, și fermele de familie trebuie unite printr-un criteriu care să se numească performanță. Fiecare trebuie să trăiască din ceea ce produce și în felul ăsta sprijinul pentru cei pe care vrem să-i aducem din zona aia în care sunt tot timpul la limită într-o zonă de performanță și pot să-și planifice lucrurile trebuie să se întâmple. Acum, știți bine, nu suntem diferiți în a avea probleme de felul ăsta față de cei din vest, există o altă problemă și anume asigurarea succesiunii pentru copii, abandonarea fermelor. Gândiți-vă la oameni care nu-și găsesc soții, bărbați care sunt fermieri nu-și găsesc soții care să vină să lucreze cu ei în fermă. De aceea ne întoarcem la dimensiunea strategică a agriculturii, impactul acestui PNS asupra socialului, asupra organizării rurale, bunăstare, asupra securității alimentare este atât de mare încât el în sine, printr-o gândire integrată și o finanțare corectă, inclusiv echilibrul mare – mic, poate să genereze cu adevărat cadrul pe care să se producă acea schimbare, acea întoarcere către sat. Acum, ca să faci lucrul acesta, ai nevoie de oameni în sate, ai nevoie de oportunități de afacere și poate chiar facilități fiscale pentru oameni, pentru fermieri, să se întoarcă, să facem întoarcerea celor care sunt în vest să lucreze în România și ai nevoie de o generație care să-și asume asta”, a arătat directorul executiv al Clubului Fermierilor Români, Florian Ciolacu.



    Te-ar mai putea interesa

    Start cereri la APIA pentru noile ajutoare de minimis! Ajutor minimis plante aromatice 2021: culturi, condiții, acte necesare, plăți APIA Guvernul României a aprobat subvenția APIA de 2.000 euro/fermă!

    Ultimele știri

    Terenuri agricole de vânzare în Ucraina. Noua lege funciară intră în vigoare la 1 iulie Mana la roșii: cauze, semne, tratament, prevenirea bolii la tomate Perioada de retenție a animalelor în ferme omoară piața cărnii de vită din România!