Ministerul Agriculturii a cerut Stațiunilor de cercetare să-și reducă cheltuielile cu…pregătirea cercetătorilor!
Daniel Befu -
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării rurale (MADR) a cerut Stațiunilor de Cercetare să-și minimizeze în acest an cheltuielile cu pregătirea personalului, dar și să taie din alte costuri ce țin de activitatea de cercetare. Conform unui document intrat în posesia Agrointeligența, în 2021, MADR a ales să ceară institutelor și stațiunilor de cercetare agricolă să taie din bugetul de cheltuieli al capitolului cu cel mai mare potențial de multiplicare a banilor cheltuiți: ”pregătirea cercetătorilor”.
Stațiunile și Institutele de Cercetare în Agricultură au avut după ‘89 un magnetism aparte în a atrage asupra lor tot felul de năpaste nemeritate. Primele guverne le-au tăiat robinetul de finanțare, lăsând cercetătorii să se zbată ca peștii pe uscat. Apoi guvernanții și conectații la clasa politică au fost ademeniți de glasul pământului și le-au furat peștilor și uscatul. De obicei s-a urmat regula sfântă a spolierii de teren a entităților de cercetare din marile centre urbane sau din proximitatea imediată a acestora, acolo unde tentația imobiliară era cea mai mare. Apoi au început să se mulțumească și cu terenuri agricole din patrimoniul stațiunilor și institutelor. În cazuri punctuale, s-a scurs către terți inclusiv material genetic neprețuit din patrimoniul național.
S-a cerut limitarea cheltuielilor ”cu pregătirea profesională a personalului”
A părut că ultimii ani au adus o mai bună înțelegere a nevoii de modernizare a cercetării în agricultură. Însă Agrointeligența a intrat în posesia unui document redactat de MADR și remis tuturor instituțiilor de cercetare pe care le are indirect în subordine, în care le cere, printre altele, să diminueze cheltuielile cu deplasările interne și externe (imaginați-vă cum ar fi ca reprezentanților unei companii de semințe, de exemplu, să i se ceară așa ceva) și, mai ales, să își limiteze cheltuielile cu pregătirea personalului. Cităm: ”…vă rugăm să întreprindeți demersurile necesare în vederea limitărilor tuturor cheltuielilor ce nu sunt de strictă necesitate pentru desfășurarea activităților specifice ale instituției dumneavoastră și comunicarea acestor măsuri în același termen prevăzut la alineatul precedent. În acest sens vă indicăm ca fiind necesar și oportun a fi limitate cheltuielile cu pregătirea profesională a personalului…” (vedeți documentul integral).
Această din urmă componentă a solicitării oficiale a MADR aruncă în aer orice aparență anterioară privind grija pe care MADR o are, ca bun păstor, de cercetarea al cărei patron este. Dacă ar exista o ordine de priorități, în anii cu buget sărac, când ne referim la cercetare există 3 categorii care ar trebui să fie ultimele atinse de impactul tăierilor. Acestea sunt menținerea nucleului de cercetare, care include componenta de remunerare și cea de pregătire a lor, menținerea în viață a experimentelor științifice, în special a celor multianuale, precum și investițiile în echipamente și instrumente care multiplică exponențial expertiza echipei de cercetare. Urmează în ordinea importanței comunicarea către exterior a rezultatelor cercetării, ceea ce implică bugete de deplasare pentru promovarea roadelor comerciale ale cercetării (de obicei soiuri, hibrizi, rase) în vederea generării de venituri, sau pentru schimburi de experiență între nuclee de cercetare.
S-au cerut tăieri și la cheltuielile cu carburantul ”sub limita maximă a consumurilor normate”
Circulara de la MADR include și o referire despre gestionarea carburantului, solicitându-se reduceri ”a cheltuielilor cu carburantul sub limita maximă a consumurilor normate prevăzute în actele normative ce reglementează aceste aspecte pentru instituția dumneavoastră„.
Documentul MADR include și o solicitare de bun-simț, aceea a ”utilizării autoturismelor aflate în dotarea instituțiilor coordonate numai în scopuri strict legate de activitatea instituției”.
Finanțele au cerut să se facă economii, MADR a decis să se taie la cercetare
Documentul în posesia căruia a intrat Agrointeligența poartă antetul Ministerului Agriculturii- Direcția Buget, Finanțe și Fonduri Europene și are nr. de înregistrare 165094/28.04.2021. Acesta a fost emis de către MADR urmare a unei solicitări primite de instituție cu 9 zile mai devreme din partea Ministrului Finanțelor de la acea vreme, Alexandru Nazare, care cerea o tăiere de încă 10% din bugetele instituțiilor. Nu însă deținătorul portofoliului finanțelor e cel care a indicat la ce capitole bugetare să se efectueze tăieri, ci Ministerul Agriculturii. Se naște întrebarea firească: ce fel de expertiză a utilizat echipa de conducere a MADR, în clipa în care a decis ca în 2021 cercetării în agricultură să i se ceară să își taie fondurile de perfecționare.
România e o aglomerare de (multe) sole, populate cu plante, animale și oameni, amplasată de destin într-o parte a continentului Europa, care e o bucată de pământ ceva mai mare de pe planeta Terra. Pe Planeta asta de culoare preponderent albastră, există 195 de state, câteva zeci dintre ele fiind adevărate powerhouse-uri în materie de cercetare de orice tip, inclusiv agricolă. Ele știu că cea mai mare valoare adăugată este adusă de ”research”, care nu se poate face fără specialiști excelent pregătiți în domeniile lor.
Cum poate o țară membră UE, unul din cei 3 poli ai puterii economice mondiale, alături de SUA și China, să își propună ca act aspirațional în 2021 să ceară stațiunilor și institutelor din domeniul agricol, să își facă kamikaze, tăindu-le propriilor cercetători din cheltuielile cu pregătirea profesională? Practic e ca și cum informația relevantă generată în 2021 pe restul Planetei Terra ar sta în loc pentru acei specialiști români care (din motive doar de ei știute) au rămas, sau au intrat în cercetarea agricolă românească. Însă nu e doar atât, fiindcă pregătirea profesională nu înseamnă doar acces la cele mai noi tehnologii și informații din domeniu, ci și aprofundarea tezaurului de cunoștințe deja existent. Privind partea plină a paharului, așa cum solul are nevoie ca o dată la câțiva ani să își tragă sufletul, ca apoi să rodească mai abitir, cercetătorii români vor începe anul 2022 cu minți odihnite, ceea ce le va da un avantaj competitiv în fața omologilor lor, dintre care unii probabil că vor da semne de burn-out.
Nu avem la acest moment informații dacă există și ce eventuale tăieri fost propuse de către MADR la nivelul altor instituții din subordine.
