• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Fănel Pețanca: ”În actuala guvernare avem un mare handicap – avem o conducere a MADR foarte slabă”

    Daniel Befu -

    Lipsa de încredere în clasa politică dar și accesul greoi sau chiar inexistent la irigații, în ciuda faptului că lucrează terenuri pe malul Dunării, sunt nemulțumirile fermierului Fănel Pețanca din comuna Găujani, județul Giurgiu. Producătorul agricol, care lucrează circa 1.100 de hectare, s-a confruntat în acest an și cu o invazie ”nemaivăzută” de șoricei care a adus atât pagube în ferma sa, dar și costuri în plus pentru eliminarea dăunătorilor.

    Producătorul giurgiuvean Fănel Pețanca (61 ani), care controlează Trans Rapid SRL din comuna Găujani, în proximitatea Dunării, în munca lui se întâlnește cu un context absurd.

    ”Ultima mea solă este amplasată la 200 m de Dunăre și nu irig. Asta pentru că dacă fac asta, vin Apele Române și-mi spun că n-am voie voie să iau apă, fiindcă este bun al țării, cu toate că Dunărea este o apă internațională”, este cătrănit fermierul, care din punct de vedere tehnic ar putea cu ușurință să își creeze din fonduri proprii o infrastructură care să-i permită să irige o bandă lată de cel puțin 2 kilometri, pornind de la malul fluviului. Accesul la apă îi este vital. Dacă în anii buni Fănel Pețanca obține 4 t/ha la rapiță, soia și floare, 7-8 t/ha la grâu și la orz și între 10 și 13 t/ha la porumb, în anii dramatici face 700-800 kg/ha la porumb.

    Drumul de la un tractor la depozite pentru cereale cu o capacitate de 4500 tone

    N-a fost întotdeauna fermier, ci pământ lucrează din 1998. Afacerile și le-a început în transporturi, însă în clipa când părinților și socrilor săi li s-au retrocedat terenurile, și-a cumpărat un tractor și un set de utilaje, ”pentru noi ai casei”, cum îi place să spună, cu care își făceau lucrările agricole. Și conform unei alte vorbe ale sale, cum ”în agricultură pofta vine mâncând”, tractorului i s-a adăugat curând și o combină. Apoi și-a dat seama că pur și simplu începe să-i placă.

    ”Mi-am dat seama că poate fi un business de viitor și am încercat să creez și cresc o firmă care să fie cât mai puternică și să-i asigur toată logistica necesară dezvoltării, pentru că și asta e o problemă importantă. Niciodată nu vei înainta, atâta timp cât îți vei vinde producția la recoltat. Atunci sunt cele mai mici prețuri și atunci apar problemele și e momentul când vedem colegii care țipă că e greu și nu au cum să continue de la un an la altul. Probabil că aici se împiedică ei. Din ce am văzut, absența capitalizării e o situație des întâlnită la cei care n-au o magazie unde să-și depoziteze marfa, ca să poată vinde mai târziu, după ce prețurile se așează”, e convins Pețanca, care deține volume de depozitare de 4.500 de tone.

    1 milion de euro pentru parcul de utilaje folosite la muncile câmpului

    În prezent, fermierul Fănel Pețanca lucrează în jur de 1.100 ha, dintre care 70% luate în arendă, într-o zonă cu sol bun, cu ajutorul unei echipe de 12 salariați și al unui parc de utilaje modern, achiziționat în 2018 cu 1 milion de euro. Fănel Pețanca consideră că fermierii nu se pot amăgi cu strategii și promisiuni venite dinspre demnitari, ci trebuie să își ia destinul în propriile mâini.

    ”Politicul nu este un factor de producție. Că n-am făcut producție nu are o legătură directă cu faptul că a fost ministrul X sau ministrul Y mai bun sau mai slab. Producția depinde de Dumnezeu, că în România Dumnezeu ne face irigațiile și totodată mai depinde și de tehnologia aplicată de fiecare dintre noi, fermierii. Așa că noi, când ne facem planificarea în cadrul fermei, încercăm politicul să-l excludem pentru că politicul mai mult ne-a încurcat decât să ne ajute. Dacă nu ne ajută, măcar să ne lase în pace, pentru că de multe ori de încurcă, iar uneori, când vede că merge un pic bine, parcă nu știe cum să-ți dea la temelie ca să te bage din nou la fund. Politicul noi l-am exclus de fiecare dată, deci ne-am făcut calculul strict în funcție de ce putem noi și cu mâna întinsă la Dumnezeu, sperând să fie timpul bun. Dar în baza decidenților nu putem să ne lăsăm”, spune cu amărăciune fermierul.

    Fermierii, la mâna primarilor care eliberează adeverințele de subvenții după bunul plac

    Acesta dă un exemplu concret de reguli ”strâmbe”: adeverințele pentru subvenții care sunt eliberate după bunul plac de primari.

    ”Dacă stăm și analizăm, constatăm că sunt legi bolnave, precum problema adeverințelor pentru APIA eliberate discreționar de primari. Dacă primarul nu te iubește, ești șicanat. Însă principala noastră problemă, a fermierilor, este cu legea arendei, care generează o teribilă instabilitate a fondului funciar. Obiectul muncii noastre este pământul și dacă ai o fluctuație a fondului funciar, nu poți să-ți faci un plan de investiții pe termen mediu sau lung și nu poți introduce irigații, care necesită investiții costisitoare și constați că după un an sau doi de la finalizarea implementării proiectului investițional, vine proprietarul și îți zice «Eu îmi iau terenul!». De aceea veți observa că la nivel național, majoritatea celor care au făcut investiții în irigații, le-au făcut pe terenuri care sunt ale lor, în proprietate. De aceea e nevoie urgent să se îmbunătățească prevederile acestei legi a arendei, care nu e clară. Însă aceasta nu e unica problemă de care mă lovesc. De pildă ne-au tăiat din ANT. Motorina se dădea la 3 luni, acum se dă la 6-7 luni. Un alt eșec, dar care nu se poate remedia, fiindcă timpul nu poate fi dat înapoi, sunt banii nerambursabili pentru investiții majore în irigații. Priviți doar cazul PNRR, unde s-a tot vorbit că UE urma să ne dea 6 miliarde de euro, care de fapt erau 4, ca apoi să devină 2,5, însă în realitate sunt zero”, punctează producătorul.

    Dezamăgit că statul român nu a știut să pledeze cauza irigațiilor la Bruxelles

    Cauzele pentru care regulile după care se guvernează agricultura, dar și principalele linii de finanțare a domeniului sunt subdimensionate, țin, crede fermierul, de un nivel redus de competență, coroborat cu absența empatiei pentru această ramură cheie a economiei.

    ”În actuala guvernare avem un mare handicap: avem o conducere a MADR foarte slabă. E una dintre cele mai slabe. Toți fermierii spun asta. Nu s-a pomenit ca ministrul agriculturii să voteze ca să nu se mărească bugetul agriculturii. Din bun simț, măcar se abținea. În campania electorală, ministrul spunea că ar vrea despăgubiri după problemele care au fost anul trecut la culturile de primăvară, ca după aceea să spună că nu sunt bani. Păi cum s-au dizolvat banii ăia promiși așa de repede? Au dispărut? Însă greșeala ne aparține nouă, fermierilor. Cine avea puțină logică, știa de la început că banii ăștia nu or să se mai dea. Dacă ei în campania electorală n-au dat 100% din ce au promis, mă refer la despăgubirile pentru culturile de toamnă, era destul de clar că a doua oară când ne-a promis, nu erau decât vorbe în vânt, utile în campanie electorală, ceea ce au și fost. Și în afara faptului că MADR are la ora actuală o conducere foarte slabă, formată din oameni care au fost în cu totul și cu totul în alte sfere, numai în sfera producției nu, nici la nivel înalt primul ministru nu acordă, din ce am văzut eu, o mare atenție agriculturii”, mai spune fermierul.

    Pețanca completează că în agenda actualului guvern agricultura nu reprezintă o prioritate, nu a avut efectiv cine să bată la UE pentru ca României să i se aloce prin PNRR bani pentru irigații, ”fiindcă și acolo sunt interese”.

    ”Noi suntem o țară micuță și ne jonglează cum vor. Drept dovadă, irigațiile, care reprezintă arma cea mai importantă de contracarare a efectelor schimbărilor climatice, nu sunt catalogate drept ceva «verde», dar metroul este «verde». Cine știe ce interese or fi prin culisele Bruxelles-ului de ne-au tăiat acest capitol cheie de la finanțare? Plus, suntem bântuiți de handicapul pe care l-am avut întotdeauna. Noi n-am avut o voce puternică care să meargă și să spună la Bruxelles: «Asta, asta și asta vrea România!» Ați văzut cum spune Orban, premierul Ungariei? Cum nu se feresc de nimic nici polonezii? Îi amenință cu tot felul de excluderi din Uniunea Europeană, dar ei își mențin punctele de vedere. Noi, în schimb, suntem numai în genunchi. În genunchi am fost mereu și așa mergem în continuare. Așa că să nu ne mire că ăsta e rezultatul”, crede Pețanca.

    Pentru fermier, constituirea unui parc de utilaje excepțional, dublat de cei 23 de ani de experiență, sunt puse la grea încercare de capriciile unei vremi schimbătoare, care face ca predictibilitatea să fie tot mai redusă.

    ”Vremea este imprevizibilă de la an la an. Vine cu noi și cu noi provocări. De multe ori niște anotimpuri dispar. Din iarnă te trezești în vară, sau, mai degrabă iarna a devenit un fel de primăvară și dup-aia te trezești direct în vară. Uitați-vă că anul ăsta am avut o lună aprilie destul de rece. Una dintre cele mai reci luni din ultimii zeci de ani, din ce am văzut din punct de vedere statistic la ANM. La 1 iunie aveam doar 14°C. Vremea este așa de imprevizibilă, încât tehnologia pe care odată o știa toată lumea, trebuie acum adaptată în funcție de vreme. Practic nu mai avem o tehnologie standard despre care să zici «asta e valabilă 10 ani de zile». Noi, la Trans Rapid, adaptăm mereu tehnologia de la an la an, în funcție de schimbările climatice. Însă asta nu e suficient. Noi, în afara tehnologiei pe care o aplicăm, pe mici suprafețe facem în fiecare an noi testări la toate culturile. Realizăm experiențe, ca să vedem cum putem să obținem producții mai mari. Dincolo de nuanțe, principala problemă apărută în ultimii ani este păstrarea apei în sol. Structura de lucrări agricole trebuie făcută în așa fel încât să aplici cât mai puține lucrări, pentru păstrarea apei în sol și în felul ăsta putem contracara parțial deficitul de apă care apare tot mai pregnant de la an la an. Însă lucrurile nu sunt atât de simple. Arăm de multe ori nu că am vrea, ci fiindcă suntem obligați”, argumentează producătorul agricol.

    În 2021 se confruntă cu o invazie nemaivăzută de șoricei

    Fănel Pețanca ne-a relatat că în 2021 pe terenurile sale se confruntă cu o invazie nemaiîntâlnită de șoareci. ”De exemplu, au fost câțiva ani cu invazii de șoareci. Anul ăsta, avem o invazie de șoareci de eu, unul, n-am văzut de când fac agricultura. E ceva de nedescris. Închipuiți-vă că dacă noi nu arăm ca să le spargem galeriile, nu știu ce rapiță o să putem să mai punem. Spărgându-le galeriile prin arătură, mai vin păsările și dau cu ciocul și îi mai împuținează. De aceea, când ară tractorul, în urma lui e plin de păsări. Ele se ocupă cu pescuitul șoriceilor. Și în felul ăsta, populațiile lor se reduc cu peste 50%, însă crește consumul de motorină cu 4-5 l/ha. Aplicarea de otravă ajută și ea, însă crește cheltuielile la hectar cu 7-8-10%. Acum 4-5 ani, tot așa a mai fost. În acel an îmi amintesc că stăteam cu oamenii în rapiță aproape în permanență. Dacă lași șoriceii să explodeze ca nivel populațional în rapiță, ajungi să nu mai iei rapiță. În toamnă, când a răsărit și e mică, poate fi distrusă în totalitate de ei, pentru că îi mănâncă frunza și nu mai găsești nimic. Și la grâu provoacă pagube. Grâul sunt șanse să-și mai revină, dar la rapiță e daună 100%”, explică fermierul, care crede că unul din factorii care pot favoriza înmulțirea explozivă a șoriceilor pot fi pâlcurile de pădure de pe malul Dunării.

    Un fiu agronom poate fi considerat factor important de producție

    În 2021 fiul său, Costin (23 ani) a absolvit Facultatea de agricultură la USAMV București și îi va fi alături în bătăliile pe care le are de dus. ”Eu am încercat să nu-i impun specializarea și direcția profesională, pentru că atunci când impui unui om și nu face lucrurile cu bunăvoie, plăcere și convingere, nu va reuși să facă nimic. Am încercat puțin să-l influențez, să-i arăt, ca să vadă despre ce e vorba. A mers de mic cu mine pe câmp, l-am urcat în utilaje și în tractor și în combină și cu timpul a început să capete o dragoste pentru ele. Și în momentul când, după terminarea liceului, s-a pus problema «Unde mergi mai departe?», i-am spus destul de clar să se gândească foarte bine și să nu meargă la agricultură de obligație. Mi-a zis că merge din plăcere și iată, acum e absolvent. Așa că poate începe și el să ia niște proiecte și să se molipsească de pasiunea mea. Mie, privind în urmă la cei 24 de ani de când sunt fermier, pot să spun că agricultura m-a dus înspre împlinirea unor vise pe care le am, atât în plan profesional cât și personal”, conchide cu satisfacție fermierul.


    Aplicația Agrointeligența

    CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru Android sau iPhone!

    Te-ar mai putea interesa

    Ziua Porumbului 2021 la Vezendiu, un eveniment-cheie pentru nord-vestul României, unde jumătate din suprafețe sunt cultivate cu porumb Legislație nouă pentru exploatarea terenurilor. Anunțul făcut de europarlamentarul Dan Motreanu! Subvenții APIA 2021. Plata unică pe suprafață, SAPS – 95,4751 euro pe hectar!

    Ultimele știri

    Chiar nu vă pasă de fermieri?! Semnal de alarmă tras la Bruxelles despre situația producătorilor de hrană! Imagini de coșmar la o stână: Lupii au ucis în plină zi 65 de mioare aflate pe pășune! Ce se întâmplă cu evenimentele agricole de toamnă și iarnă? Decizia CNSU pentru desfășurarea manifestărilor!