• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Lecția responsabilizării în familia Muscă. Fiica lui Călin Muscă – angajată pe vară la abatorul familiei pe salariu minim!

    Daniel Befu -

    Muscă 3.0: Călin Muscă folosește pentru fiica sa modelul responsabilizării prin muncă. În această vară, Amanda Muscă a fost cooptată în echipa abatorului deținut în județul Arad de tatăl său. Nepoata lui Dimitrie Muscă de la CAI Curtici nu a beneficiat de tratament preferențial, fiind plătită ca orice lucrător necalificat pe care tatăl Călin Muscă îl angajează în cadrul modernului abator pe care l-a deschis la finele anului trecut. Experiența de peste vară a avut un efect benefic asupra tinerei, apreciază părinții, care au văzut cum Amanda a devenit mult mai sociabilă, mai comunicativă, mai organizată și au observat mândria ei de a-și câștiga singură primii bani pe care i-a și pus deoparte.

    În cultura occidentală, îndeosebi americană, există cutuma angrenării de către antreprenori a copiilor lor în activități ce implică muncă, inclusiv necalificată și care implică efort fizic și deprindere de aptitudini motrice și de rezistență, în scopul responsabilizării lor.

    Și în România au fost semnalate astfel de exemple, cum e cazul Alexandrei Copos, fiica magnatului George Copos, care deși absolvise prestigioasa universitate Princeton, reîntoarsă acasă a putut fi zărită în lanțul de bakery Ana Pan făcând diverse munci de jos, de la vândutul la tejghea, până la curățatul meselor. Ulterior aceasta a preluat în coordonare o parte importantă din business-ul părintesc. În agricultură, de asemenea, mulți fermieri încearcă să își apropie copiii de sector. Cel mai adesea e cazul băieților, care sunt familiarizați cu combina sau tractorul de mici, ca să prindă ”microbul”. Chiar dacă fetele sunt mai puțin reprezentate în branșă, există și aici exemple de acest tip. Unul dintre ele este al lui Călin Muscă, din județul Arad, care, nemilos (sau din contră), și-a trimis fiica să muncească peste vară în abator, la ambalat mici, pe salariul minim din companie.

    Primăvara anului 2021. Călin Muscă și soția lui Mihaela, ajunși acasă obosiți după o zi de hârșâială cu problemele de la muncă, se bucură de copiii lor Anna, Amanda, Sandra și Mihail, fiecare cu năzbâtiile care-i trec prin cap. La un moment dat, cea mai mare dintre fiicele lor, Amanda scoate din buzunar telefonul cel nou, Samsung J5, îl întinde către taică-su așa cum obișnuiam noi să întindem, copii fiind, caietul de teme către mame, ca să ne verifice la exerciții. Taică-su vede o aglomerare de cioburi artistic înrămate, ridică din sprânceană, o privește în ochi, iar puștoaica îi spune, cu un zâmbet dezarmant de inocent: «Azi, la școală l-am scăpat când coboram pe scări și i s-a spart ecranul. Acum vreau un iPhone 12. Nu-mi mai place Samsung». Tatăl rămâne perplex, își încrețește fruntea și nu știe ce să răspundă. Simte privirea Mihaelei cum îl înțeapă în obraz, își îndreaptă privirea spre ea și vede cum îi face un semn discret să meargă cu ea în bucătărie.

    Paranteză: Călin Muscă este unul dintre cei mai importanți antreprenori în agricultură din vestul țării și la nivel național unul dintre cei mai dinamici, cu un volum cumulat al investițiilor de 30 milioane euro și un număr de 230 angajați. Totodată, Călin Muscă este Membru al Asociației Forța Fermierilor.

    Revenim: Călin intră în bucătărie, se sprijină de blatul mobilierului, Mihaela se apropie de el, îi ia din mână telefonul și i-l arată: «Cum o învățăm?»

    Jumătate de oră mai târziu: Consiliul de familie din camera Amandei e în toi, după ce în Călin s-a activat funcția de ”șef de trib” și ”mare judecător”. Decizia instanței vine ca o ghilotină, decapitând așteptarea bietei copile. «Nu vei primi niciun iPhone 12», urmat cu maximă celeritate de motivarea sentinței, care, deși e rostită cu vocea groasă de mascul alfa a lui Călin, este până la ultima virguliță ecoul cuvintelor Mihaelei: «Trebuie să te responsabilizăm. Nu vrem să avem un copil de bani gata, care nu știe valoarea banilor. Știi tu cât trebuie să muncească un om ca să își poată permite un iPhone?». Ochii inculpatei încep să mitralieze cu picături. Aparent curg lacrimi în amintirea defunctului ”J5”, dar de fapt de dorul tot mai îndepărtatului ”iPhone 12”. Tatăl e bulversat. Se uită ba înspre Mihaela, ba înspre fată și i se frânge inima când o vede că stă pleoștită ca un ghiocel.

    Experimentat în decizii de afaceri luate sub presiune, Călin încearcă să aplice rețeta și în viața personală, nuanțându-și intervenția de mai devreme: «Mandy, uite cum stă treaba. Văd că ți-l dorești mult. Nu e că nu putem să-ți luăm, sau că nu vrem. Ci pur și simplu trebuie să înțelegi că te vrem să crești frumos. Uite, de aceea îți vom lua un iPhone 12 de ziua ta, dar va trebui să muncești și să îți strângi bani pentru el. Nu ai voie să ți-l iei din bani primiți de la bunică-tu sau de la noi. Ai înțeles?». Ca lovit de o baghetă magică, ghiocelul pleoștit se metamorfozează într-o floarea-soarelui, care în timp ce-și suflă nasul în șervețel, își rotește ochii după soarele patern. Tatăl, încă nesigur dacă nu a capitulat prea ușor, îi transmite fiicei, în timp ce iese pe ușă: «Mihaela se va ocupa ca să lucrezi la noi, la abator, pe un salariu de muncitor începător. Vei fi tratată ca orice alt angajat. Dacă nu îți faci norma sau nu lucrezi bine, vei fi penalizată la bani». Fiica încuviințează din cap, în timp ce Mihaela o pupă pe creștet, înainte de a se strecura și ea pe ușă afară, împreună cu soțul ei.

    Urmarea incidentului, așa cum au decurs evenimentele

    Au trecut câteva luni bune de la acel moment. Călin Muscă privește înapoi și consideră că a luat decizia bună. ”Din punctul meu de vedere, generațiile de tineri din ziua de astăzi nu mai apreciază munca și nu mai pun valoarea pe muncă și cumva, societatea încurajează în rândul tinerilor noțiunea de «mi se cuvine», pe banii părinților sau în orice altă formă vrem să o luăm. Ori, ca să înțeleagă ce înseamnă ce își dorea ea, ca efort pentru ceilalți, pentru părinți în cazul acesta, era normal ca fiica mea să vadă ce înseamnă să muncești. Asta ca să aibă o percepție mult mai realistă asupra vieții, a valorii financiare a muncii unui om, versus produsele pe care le vrei. Consider că este normal ca un copil să aprecieze corect raportul produs dorit/cost”, declară antreprenorul-tată.

    Adesea, diminețile Amanda nu a fost dusă cu mașina personală a părinților săi la abatorul din Variașu Mic, ci cu unul din microbuzele care colectează salariații de pe traseu. Însă, e adevărat că părinții i-au permis totuși un ritm mai relaxat, ca să prindă și o parte din vacanța mare.

    ”Nu a fost chiar în ritmul de muncă zi de zi, pentru că a avut și o tabără unde a mers. Am preferat să aibă un ritm de o săptămână de lucru, una pauză, câte 6 ore pe zi. La 6.45 era prezentă aici, la fel ca toată lumea. O aduceam eu doar în diminețile când veneam de la prima oră la birou. Când aveam întâlniri în alte locuri, venea cu mașina care ducea oamenii. Ca să nu se simtă stingheră la lucru, am lăsat-o să muncească împreună cu fiica șefului de secție de pe tranșare. Le-am lăsat doar pe ele două la «ambalare mici». Și fiica lui a venit doar pe perioada verii, din același motiv. Am ales să le dau un post de lucru unde să lucreze doar ele două, ca să nu existe la alți angajați tentația de a le menaja sau așa ceva, fiindcă sunt fiicele șefilor. Au primit o sarcină care să fie 100% în responsabilitatea lor: «Ăștia sunt micii care trebuie ambalați astăzi. Când terminați de ambalat, atunci puteți să plecați». Colega de serviciu a fiicei mele are 18 ani acum și a fost angajată la 17 ani, cu acordul părinților. E mult mai bine să mergi pe varianta asta, pentru că dacă o puneam lângă alți angajați, exista tendința de a fi menajată pe motiv de «stai că e fata lui șefu’», sau «lasă că munca asta o fac eu pentru ea!». Ori, privitor la varianta aleasă de mine, am discutat și cu tatăl colegei fiicei mele și amândoi am zis: «Le lăsăm pe ele două să dea cu capul de greu. Să învețe să se descurce în situații cu care nu sunt obișnuite»”, detaliază Călin Muscă, care consideră că acest episod e cu atât mai binevenit în viața fiicei sale, cu cât școala online de după declanșarea pandemiei, a fost în viziunea lui ”o pauză permanentă”.

    Tatăl: ”Am văzut efectele experienței din câmpul muncii, în comportamentul ei”

    Călin Muscă a observat în tăcere, fără să intervină, comportamentul la lucru al Amandei și nici acasă nu a încercat să inițieze un dialog despre locul de muncă al fiicei lui. ”Am lăsat-o în pace. Nu am întrebat-o nimic. I-am întrebat pe ceilalți cum se descurcă –pe salariații care ambalau pe mașinile mari– și a fost totul în regulă. Și nici ea nu prea mi-a spus. Însă știu că a fost o experiență care i-a plăcut. Eu am aflat de la Mihaela. O vedeam de multe ori pe la ora 14.00, cum venea la nevastă-mea în birou și mai ațipea pe aici, pe câte un fotoliu, câte 15-30 de minute, până când pleca microbuzul cu salariați. Știu că pentru ea a fost cumva foarte interesant, din ce am aflat pe surse, datorită faptului că s-a integrat într-un colectiv pe care nu l-a cunoscut. N-a avut experiența asta niciodată, pentru că la școală este o altă tipologie de colectiv. La fel, ieșitul în parc cu prietenii sau mersul la film sunt cu totul și cu totul altceva față de partea de muncă. Am văzut efectele experienței din câmpul muncii, în comportamentul ei. În primul rând a devenit mai sociabilă. Nu mai este atât de închisă în ea. Cred că ea încă nu realizează și nici nu manifestă complet ceea ce a câștigat din experiența asta. Dar cred că toată această experiență are un impact asupra ei pe termen mediu și lung. Inclusiv faptul că în cercul ei de prieteni povestea despre experiențele ei la muncă și că vor și alții din grupul ei de prieteni să vină să muncească, arată că l-a perceput drept o chestie cool. Amuzant e că povestind acasă cu fratele ei de 6 ani și jumătate despre lucru, m-am trezit cu el pe cap că-mi cere «Da’ vin și eu să lucrez! Dar pe mine ce mă puneți să fac?». Așa că în câteva seri l-am luat și pe el, după ce au plecat toți salariații și l-am pus la partea de igienizat într-o zonă a fabricii care nu e dată în funcțiune. Plimba și el un furtun și a fost tare mândru că și el a fost la muncă”, râde antreprenorul.

    Fiica afaceristului, plătită ca un lucrător necalificat, la o normă de 6 ore

    Privitor la venitul fiicei sale, Călin Muscă a fost nemilos. ”Salariul lui Mandy a fost salariul pe care-l au și ceilalți lucrători necalificați din abator. Însă încadrarea a fost mai mică, pentru că ea era pe 6 ore. Ca să poți să apreciezi cumva valoarea banilor ca și instrument, nu ca valoare abstractă, presupune să le cunoști valoarea reală. Și atunci, valoarea reală înseamnă să muncești pentru un salariu aferent muncii pe care o faci pe perioada respectivă”, explică acesta.

    Mama: ”Banii câștigați i-a păstrat. Niciun leu nu a cheltuit din ei”

    Mihaela, soția lui Călin, care este și coordonatoarea HR-ului în grupul de firme al familiei, explică filosofia din spatele acestei abordări în relația cu Amanda. ”Noi suntem în perioada în care încercăm să-i aducem niște valori pe care din păcate generația ei nu prea le mai are. Pe care generațiile de până la ea le-au pierdut. Eu tot îi explicam că dacă, Doamne ferește – bineînțeles că niciodată nu te gândești la lucrurile triste sau negative – se întâmplă ceva cu noi, ca părinți și rămâne fără noi, cât suntem cu ea avem datoria de o ajuta să se descurce în mod independent. Și practic, acesta este motivul pentru care noi deși încercăm să îi oferim tot, îi cerem totodată și o anumită responsabilitate, pentru ca ea să aibă anumite valori. În viață va trebui să știe care este realitatea pentru că noi, având un nivel socio-economic, copiii care provin din medii cu un nivel al veniturilor mai ridicat, sunt obișnuiți să aibă reacții de tipul: «A apărut telefonul iPhone 12, mi-l doresc pentru că și colega mea are». Noi ne dorim cu adevărat ca ea să înțeleagă care sunt valorile sufletești care trebuie să anime un om, dincolo de cele materiale, fiindcă acelea sunt cele adevărate. Noi oricând putem să pierdem tot ce avem, dar nu avem voie să ne pierdem pe noi. Trebuie ca în situații de criză să știm să ne reinventăm, să pornim din nou și ce putem să facem. Și eu cred că pentru copiii noștri acestea sunt adevăratele valori. Pentru Mandy, experiența muncii de peste vară în abator a avut un efect fabulos. De pildă banii câștigați i-a păstrat. Niciun leu nu a cheltuit din ei. O altă observație interesantă e că din prima zi de lucru și până la sfârșit a rămas la fel, foarte încântată. Ea, de felul ei, a intrat într-o etapă în care cumva este puțin mai retrasă și nu socializa foarte mult. Aici a început să se deschidă. S-a închegat cu grupul ăsta de colegi și a început să socializeze mai mult, să vadă lucrurile frumoase și să le aprecieze. De când a început să lucreze, în fiecare zi când ajungea acasă, nu a mai fost plictisită. Înainte de asta, când stătea acasă se plictisea de diverse activități: ba să stea pe telefon sau pe tabletă, ba de mersul în parc. Cumva era o rutină care o obosea, rutină amplificată de aruncarea elevilor în mediul online în pandemie. Acum, chiar și după orele de lucru, când se trezea foarte devreme, avea chef să meargă să facă prăjituri, de exemplu. A avut o schimbare foarte, foarte mare”, observă Mihaela Muscă.

    Și acum răspunsul la întrebarea care ne macină pe toți:
    I-a luat tatăl ei sau nu iPhone-ul? Da, cadou de ziua ei.


    Te-ar mai putea interesa

    A apărut în supermarketuri carnea de miel adusă din Australia Abatorul familiei Gagea exportă carne de oaie în 13 țări: ”Vrem să producem Nuggets de miel” Andrei și Oana Nicola s-au întors din Anglia pentru a-și face fermă de Angus la Porumbacu de Jos

    Ultimele știri

    Raport EFSA: Carnea de pasăre și ouăle produse în România sunt sigure pentru consum! John Enoiu, Naturevo – La ce să fie atenți fermierii după valul de ploi și temperaturi scăzute Adrian Pintea, MADR, anunț despre plata subvențiilor APIA